Joi seara, după 12 ore de protest, actorul Doru Fârte avea tensiune mare, riscând să-și pună în pericol sănătatea din cauza gerului. La ora 21.00, o ambulanță a venit și l-a transportat la Spitalul Județean, acolo unde a stat peste noapte.
„Am stat într-o sală de așteptare de la Spitalul Județean, m-am reîncălzit cât de cât. Era foarte aglomerat, dar măcar nu am stat în ger”, a mărturisit actorul.
Vineri dimineață, în jurul orei 8.20, Doru Fârte a revenit pe platoul din fața teatrului, însoțit de aceeași umbrelă neagră, care, de câteva ori, i-a fost luată de vânt.
„Nu fac această grevă de ochii lumii sau pentru că mă simt eu bine flâmând, ci ca să trag un semnal de alarmă care nu mai vine. Sunt factori decidenți care nu înțeleg că investiția în cultură este absolut necesară pentru poporul român. A face o investiție în artă, în cultură, înseamnă că îți pregătești viitorul!”, a adăugat protestatarul.
Actorul spune că nu intenționează să iasă la pensie anticipat, pentru că nu are vechimea în muncă necesară, iar pensia ar fi foarte mică.
„Dacă ar fi să ies acum la pensie, aș ieși în mod ilegal, deoarece nu am adunați anii lucrați, decât vreo 30. În plus, ar fi o pensie cam cât ajutorul de șomaj. Pe de altă parte, când eram angajat, mi se reținea din salariu, iar cotizația se ducea la UNITER, însă banii, pe care i-am avut acolo, i-am pierdut. Ca să redevin membru UNITER, nu e neapărat nevoie să fiu angajat într-un teatru, ci trebuie să dau retroactiv niște bani. De unde, dacă nu am? Greva foamei are și motive pecuniare”, mai spune actorul.
Doru Fârte speră că va găsi o modalitate să facă greva foamei în continuare, dar într-un loc ferit de îngheț, pentru a nu-și mai pune în pericol sănătatea.
Ulterior, dacă va rezista, își dorește foarte mult o întâlnire la o masă comună cu jurnaliștii și una dintre oficialitățile locale sau județene.
„Dacă mai rezit, sau dacă ies din grevă, căci toate au o limită, mi-aș dori foarte mult o conferință de presă comună, la care să fie de acord să participe domnul Vulcu, în special, și, dacă s-ar putea, ceea ce nu cred că se va realiza niciodată, o oficialitate mai înaltă, de la Consiliul Județean, Primărie sau Prefectură, cineva care, prin intermediul presei, să încerce să înțeleagă cu adevărat ce mi se întâmplă. Dacă lipsește sensibilitatea, empatia față de oameni, însemnă că nu meriți să fii acolo unde ești…”, a conchis interlocutorul nostru.
