„În acest moment asigurăm tuturor beneficiarilor din zonele urbane resursa de apă brută din sursa de apă de suprafață în regim centralizat. Cu toate acestea, este nevoie să conștientizăm faptul că, în această perioadă, trebuie să economisim apa întrucât este o resursă naturală limitată!”, se arată în comunicatul ABA Crişuri.
În prezent, în bazinul hidrografic Crișuri, coeficientul de umplere în principalele acumulări se prezintă astfel: Drăgan (jud. Cluj) 74%, Lugașu (jud. Bihor) 94%, Tileagd (jud. Bihor) 80%, Săcueni (jud. Bihor) 72%, Suplacu de Barcău (jud. Bihor) 79% și Tauț (jud. Arad) 53%. „În această perioadă, pentru a monitoriza și gestiona cât mai eficient resursele de apă, săptămânal am solicitat tuturor operatorilor de apă-canal din bazin, precum și primăriilor să transmită un raport cu privire la situațiile critice apărute în exploatarea resurselor de apă sau satisfacerea cerințelor de apă, precum și modul de aplicare a prevederilor Planului de restricții și folosire a apei în perioade deficitare” a declarat directorul ABA, Pásztor Sándor.
Planul de restricții este întocmit pentru fiecare tronson de râu, în funcție de specificul activității utilizatorului și al economiei în ansamblu. În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită sunt stabilite următoarele praguri:
Faza normală (treapta I) – când alimentarea cu apă este mai mare sau cel puțin egală cu pragul debitului pre-alertă, dar poate asigura cerințele de apă ale utilizatorilor;
Faza de atenţie / avertizare (treapta II) – când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor;
Faza de restricţii (treapta III) – când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.
În spațiul hidrografic Crișuri, până în prezent, nu s-a impus aplicarea Planului de Secetă pentru niciun beneficiar. Cu toate acestea, operatorii de apă-canal ne-au semnalat că, în lipsa precipitațiilor, cumulat cu temperaturile ridicate și folosirea apei pentru grădini sau spații verzi, debitul sursei de apă a scăzut, iar electropompele din foraje fac cu greu față consumului ridicat din localitățile: Drăgești, Tarcea, Cherechiu, Săcueni, Săcădat, Vadu Crișului (jud. Bihor), Șicula (jud. Arad), Boghiș (jud. Sălaj) și Buceș (jud. Hunedoara). În aceste zone, operatorii de apă-canal și Primăriile au luat câteva măsuri preventive pentru gestionarea eficientă a consumului de apă.
ABA Crișuri urmărește permanent evoluția debitelor de apă și nivelurilor piezometrice prin 88 de stații hidrometrice și 275 de foraje. Datele sunt transmise zilnic către Dispeceratul Național Apele Române. „Vă reamintim că apa este o resursă naturală limitată! De aceea facem apel ca toți consumatorii de apă, acolo unde există posibilitatea, să apeleze la alternative de stocare și recirculare a apei în activitățile casnice (grădinărit, spălat, îmbăiere), dar și în sectorul industrial sau agricol.
