După toată punerea în scenă, cu trupe ruse masate la granițele ucrainiene, iată că a avut loc o întâlnire la nivel înalt. Președintele american și dicatatorul rus au vorbit mai bine de două ore, prin videoconferință, marți seară. Nu au ajuns la vreo înțelegere, discuția fiind mai degrabă o tatonare a terenului. În vreme ce Biden l-a avertizat pe Putin cu sancțiuni și l-a îndemnat să nu escaladeze situația, acesta din urmă a cerut garanții ferme că Ucraina nu va adera la NATO, arată comunicatele transmise de Casa Albă și de Kremlin după discuție.
Videoconferința Joe Biden-Vladimir Putin ținută pe fondul tensiunilor de la granița ucraineană, s-a încheiat după ceva mai bine de două ore, așa cum era de așteptat: fără o concluzie clară, dar cu o serie de avertismente dure adresate de liderul american omologului său rus și cu revendicările acestuia din urmă pentru Occident. Potrivit Casei Albe, „Biden a arătat adânca îngrijorare a SUA și a aliaților europeni cu privire la mobilizarea rusească de forțe din jurul Ucrainei și a transmis clar că SUA și aliații săi vor răspunde cu măsuri economice dure și de altă natură, în cazul unei escaladări militare”. În același timp, liderul de la Casa Albă a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a cerut de-escaladarea și reîntoarcerea la diplomație.
Întrebat ulterior de reporteri care ar fi consecințele pe care le-ar suferi Rusia în cazul unei acțiuni militare în Ucraina, consilierul lui Biden pentru securitate națională, Jake Sullivan, a evitat să intre în detalii, scrie New York Times. „O să vă privesc în ochi și o să vă spun așa cum președintele Biden l-a privit pe președintele Putin în ochi și i-a spus azi că lucrurile pe care nu le-am făcut în 2014, suntem pregătiți să le facem acum”, a spus Sullivan, cu referire la anul în care Rusia a anexat Crimeea.
De partea cealaltă, potrivit Kremlinului, Putin a aruncat responsabilitatea tensiunilor pe umerii NATO, pe care l-a acuzat de acțiuni periculoase și de construirea unui potențial militar la granița Rusiei. Prin urmare, liderul de la Kremlin a arătat că Moscova este serios interesată să obțină garanții clare legale care să excludă extinderea NATO spre est și plasarea de sisteme armate ofensive în statele adiacente Rusiei. Cele două părți sunt departe de o înțelegere, în vreme ce tensiunile de la granița ucraineană continuă deocamdată. Discuțiile dintre Biden și Putin au durat aproximativ două ore și cinci minute, potrivit agenției Interfax.
Cei doi lideri au vorbit prin videoconferință, folosind pentru prima dată o linie securizată stabilită între cele două administrații, dar nefolosită anterior. Ce urmează? „Cei doi președinți”, a mai precizat comunicatul Casei Albe, „și-au însărcinat echipele de consilieri să continue discuțiile, iar SUA vor face asta în coordonare strânsă cu aliații și partenerii”. Ucraina nu a fost singura temă de discuție – cei doi abordând problema iraniană sau cea a atacurilor cinernetice – dar cu siguranță a fost cea mai importantă.
Discuțiile vin într-un context cu potențial exploziv. În ultimele săptămâni, forțele rusești au fost mobilizate în cel puțin trei puncte de graniță din estul Ucrainei, în vreme ce Moscova a accelerat campania de dezinformare pentru a destabiliza guvernul pro-occidental de la Kiev, potrivit serviciilor secrete americane și europene, citate de presa americană. Vorbind cu presa cu o zi înainte de discuția Biden-Putin, oficialii administrației americane au evitat să prezinte în detaliu ce anume îi va transmite Biden lui Putin, dincolo de avertismentele privind sancțiunile. Ei au sugerat însă că va fi vorba despre un efort de a atenua temerile lui Putin cu privire la presupusa amenințare pe care o Ucraină aliată cu Occidentul ar putea să o reprezinte pentru Rusia, scrie New York Times. Comunicatul Casei Albe a fost unui scurt și lipsit de detalii. Nu este clar ce anume a oferit Biden, dacă a oferit asigurări, dar cert este că din poziția Kremlinului a reieșit că Putin dorește ceva mai mult de la SUA și NATO – garanții ferme privind reducerea legăturilor militare cu Ucraina. Biden a spus înainte de discuții că nu poate accepta „liniile roșii” impuse de Putin – sau de altcineva. De aceea, președintele american a încercat totodată să îl convingă pe Putin că angajamentul administrației sale pentru Kiev este atât de ferm, încât Washingtonul va fi dispus să provoace probleme economice grave Rusiei, chiar dacă trupele americane nu vor veni în mod direct în ajutorul Ucrainei. Potrivit New York Times, în discuție se află deconectarea Rusiei de la sistemul financiar internațional SWIFT, dar și o serie de restricții aplicate băncilor, după modelul folosit în Iran. Măsurile ar bloca, cel puțin parțial, exporturile sau importurile Rusiei și ar putea provoca probleme economice serioase. Dincolo de sancțiuni, Sullivan a declarat după întâlnirea virtuală că SUA sunt gata să trimită resurse suplimentare Ucrainei, în cazul în care Rusia își escaladează prezența militară. Oricum, care va fi următorul pas al lui Putin este deocamdată neclar. Oficialii de la Casa Albă au precizat că, potrivit analizei serviciilor de informații americane, liderul de la Kremlin nu s-ar fi hotărât deocamdată dacă să dea undă verde unei eventuale invazii militare. Coordonare cu aliații europeni Biden a mers la întâlnire după ce el și administrația sa s-au coordonat cu aliații europeni. La Pentagon, luni, înaintea discuției, oficialii militari americani s-au întâlnit pentru a discuta despre mobilizarea rusească de la granița ucraineană. Responsabilii SUA au precizat că există discuții despre trimiterea unor arme defensive, inclusiv rachete antitanc Javelin, în Ucraina. De fapt, aceste arme ar putea fi poziționate undeva în afara țării, pentru a nu oferi Rusiei un pretext de invazie.
În acest timp, generalul Mark A. Milley, șeful Statului Major, s-a întâlnit virtual cu omologii din NATO pentru a discuta criza. Biden a vorbit cu președintele Zelenski, dar și cu liderul francez Emmanuel Macron, cu Angela Merkel, cu premierul italian Mario Draghi și cel britanic Boris Johnson. Secretarul de stat Antony Blinken a vorbit și el cu Zelenski și a reiterat sprijinul ferm american pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John F. Kirby a evitat însă să spună dacă SUA au trimis în Ucraina un număr mic de consilieri militari pentru a ajuta la efortul de apărare, așa cum au sugerat unele informații. Dar oficialul a asigurat că administrația este în acest moment concentrată să rezolve criza pe cale diplomatică. În Europa, oficialii europeni au afișat un front comun, în strânsă cooperare cu SUA, în fața Rusiei. Dar mulți responsabili europeni s-au declarat îngrijorați că Putin va răspunde la această presiune printr-o reducere a livrărilor de gaze către Europa, în plină iarnă.
La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins temerile privind o posibilă intervenție rusească drept o „retorică agresivă și ostilă” a Occidentului. Înainte de discuția bilaterală, el a spus însă că Moscova așteaptă „propunerile concrete” ale lui Biden pe tema Ucrainei.
