Presa internațională se așteaptă la o ofensivă extrem de brutală a Rusiei în estul Ucrainei. Și chiar la folosirea armelor chimice. Războiul intră acum într-o fază cu totul nouă, cred comentatorii.
„Războiul rusesc din Ucraina a intrat într-o nouă fază, militară, ideologică și geopolitică”, titrează Le Monde.
„Strategia Moscovei în Ucraina marchează un punct de cotitură. Negocierile sunt blocate, ofensiva militară este concentrată pe Donbas și Sud-Est. Actul II al războiului promite să fie și mai dur și europenii nu au de ales decât să se implice mai mult.
Moscova și-a schimbat strategia. Forțele ruse care urmau să cucerească Kievul, învinse de rezistența ucraineană, au dat înapoi. Kremlinul vrea să evite blocarea într-un război de gherilă pe un teritoriu prea vast și prea rebel.
La rândul lor, confruntați cu violența ofensivei și cu barbaria anumitor unități rusești, ucrainenii se radicalizează și ei. Entuziasmați de eroismul rezistentei lor, ei sunt convinși că aceasta nu se poate termina decât cu o victorie.
Chiar dacă președintele Volodimir Zelenski rămâne deschis negocierilor, compromisul va fi dificil. Pentru Ucraina, acest război este cu adevărat existențial – pentru ea și pentru Europa, pe care consideră că o apără.
Considerându-se bastionul Europei, Kievul cere „arme, arme și arme” de la europeni cu o insistență tot mai mare.
În realitate, nivelul ajutorului militar din Occident a intrat și el într-o altă fază, chiar dacă nu totul este public: tancurile și sistemele de apărare antiaeriană, în special, sunt acum livrate forțelor ucrainene.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vrea să accelereze procedura de aderare a Ucrainei la UE și s-a dus la Kiev pentru a spune acest lucru. Boris Johnson, premierul britanic, a urmat-o. Războiul din Ucraina este acum un război european”, scrie Le Monde.
„Dar ce facem dacă Putin folosește arme chimice?”
Este întrebarea care dă titlul unei analize a ziarului The New York Times (NYT):
„Ce ar trebui să facă administrația? În primul rând să facă doar promisiuni pe care intenționează să le țină. Utilizarea armelor chimice de către Siria a fost o criză militară, umanitară și de norme internaționale. Linia roșie a lui Obama a transformat-o într-o criză de credibilitate americană
Este nevoie de o presiune diplomatică maximă asupra Germaniei și a altor state europene pentru a pune capăt importurilor de petrol și gaze din Rusia. Berlinul rămâne veriga cea mai slabă în efortul de a crea un regim eficient de sancțiuni împotriva Rusiei. Această poziție va deveni moral insuportabilă pentru Germania dacă Rusia începe să gazeze ucrainenii.
Ar trebui să se interzică în mod automat oricărei companii care desfășoară afaceri în Rusia să facă și afaceri în Statele Unite și, sperăm, în Europa.
Ucraina ar trebui dotată cu arme ofensive și ar trebui țintită și Bielorusia.
Administrația Biden se teme de confruntarea directă cu Rusia. Ar trebui să fie mult mai puțin reținută în a merge după regimul marionetă al Kremlinului. Stingerea luminilor la Minsk pentru o zi ar fi o lovitură utilă.
Cu toatre acestea, va trebui să ne așteptăm la ce este mai rău.
Aleksandr Dvornikov, noul comandant al teatrului de război rus ”nu are nicio reticență față de activitățile cu adevărat îngrozitoare”, spune un comandant militar american citat de NYT.
Trebuie apoi să ne așteptăm la un război lung. Să ne asigurăm că putem furniza Ucrainei armele de care are nevoie pentru cel puțin un an. Și să antrenăm forțele ucrainene în sisteme avansate de luptă occidentale.
În sfârșit, trebuie să ne pregătim să izolăm Rusia de economia globală timp de un deceniu. S-ar putea să nu-l putem opri pe Putin să folosească arme chimice, dar încă putem evita greșeala fatală pe care am făcut-o acum un deceniu cu al-Assad”, încheie NYT.
Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Eurotopics, se teme că, ”în ofensiva din Est, Moscova își va folosi toată puterea militară pentru a sparge rezistența ucraineană, chiar mai brutal și mai crud decât înainte. Pe 9 mai, la Moscova va fi sărbătorită victoria Rusiei în „Marele Război Patriotic”. Putin va dori să poată anunța poporului rus și istoriei că lupta sa împotriva naziștilor din Ucraina a fost la fel de glorioasă și victorioasă”.
Iar ziarul italian La Repubblica deplânge faptul că „dominarea aproape totală a țării, abolirea oricărei libertăți de exprimare și suprimarea brutală chiar și a celei mai mici disidențe nu ar fi probabil suficiente pentru a-i garanta securitatea dacă Putin nu ar putea conta și pe un sprijin larg în rândul populației. Din acest punct de vedere, sprijinul Patriarhului Moscovei Kiril este un bonus major”. (Eurotopoics)
