Având în vedere condițiile meteorologice din ultima perioadă, caracterizate prin umiditate crescută, favorabile apariției ciupercilor și întrucât în ultimele zile s-au prezentat la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea, mai mulți pacienți cu simptomatologie de „intoxicație acută cu ciuperci necomestibile”, în vederea informării corecte a populației cu privire la riscurile asociate consumului de ciuperci din surse neautorizate, vă adresăm rugămintea de a disemina următoarele informații:
Ciupercile sunt plante cunoscute din vechime, unele dintre acestea – ciupercile comestibile – fiind folosite în alimentația umană datorită valorii lor nutritive. În ţara noastră sunt cunoscute peste 1600 specii de ciuperci superioare, ciuperci cu „pălărie”, al căror diametru este mai mare de 4 mm. Dintre acestea aproximativ 400 sunt comestibile şi peste 200 specii sunt sigur toxice. De multe ori, ciupercile necomestibile se pot confunda ușor cu cele comestibile.
În ultimii ani, numărul intoxicațiilor accidentale cu ciuperci este în continuă creștere. Recoltarea ciupercilor din pădure, în mod neorganizat, sau achiziționarea de la culegătorii care le comercializează în piețe implică riscuri importante asupra sănătății, deoarece își pot face apariția exemplarele din speciile de ciuperci otrăvitoare, care generează intoxicații acute la consumatori.
Intoxicația acută cu ciuperci este datorată substanțelor toxice conținute, substanțe care ajung în organism accidental, prin diverse mecansime legate de cele mai multe ori de confuzia între speciile comestibile și necomestibile. Sub o aparență deloc gravă se poate ascunde un pericol foarte mare!
Nu trebuie folosite în alimentație decât ciupercile bine cunoscute. Prin ingerarea ciupercilorotrăvitoare (Amanita Phalloides, Amanita Muscaria, etc.) se produc tulburări digestive (vărsături, diaree, deshidratare), cardiovasculare (bradicardie, hipotensiune arterială, colaps cardiovascular), neurologice (stare confuzională, delir, convulsii, comă); moartea poate surveni între 8şi 48 ore datorită conţinutului în substanţe toxice ca falina (acţiune hemolitică), amantina(proprietăţi hipoglicemiante), faloidina (acţiune asupra ficatului şi sistemului nervos).
Toxicitatea ciupercilor otrăvitoare nu poate fi redusă prin fierbere, uscare sau macerare în oţet.De asemenea, îndepărtarea cuticulei nu diminuează toxicitatea. Foarte important de ştiut estefaptul că nu există nici un test simplu care să permită recunoaşterea imediată a unei speciitoxice. Identificarea unei ciuperci otrăvitoare nu poate fi făcută decât de un specialist.
În timp ce la adult folosirea în alimentaţie a ciupercilor culese fără o bună cunoaştere a diferitelor specii, este cea mai des întâlnită cale de intoxicare, la copil se raportează de cele mai multe ori consumul de ciuperci odată cu părinţii în timpul meselor comune, precum şi accidente legate de consumul neintenţionat.
Semnele intoxicaţiei diferă în funcţie de tipul de ciuperci consumate şi apar la minim 15 minute pâna la 12 ore sau chiar mai mult, de la ingestie, şi se manifestă prin greţuri, vărsături, tulburări intestinale, scăderea tensiunii arteriale, halucinaţii, tulburări nervoase, salivaţie abundentă, lăcrimare, micşorarea pupilei, dureri abdominale, scăderea pulsului, transpiraţii. În formele severe se instalează insuficienţa hepato-renală, comă cu evoluţie fatală, deces. În cazul apariţiei unora din aceste semne este necesară prezentarea imediată la unităţile de Primiri Urgenţe din spitale sau apelarea Serviciului de Ambulanţă. Apariția simptomelor la interval mai mare de 6 ore de la consum are prognostic grav iar tulburările digestive, frecvent prezente, au consecințe grave, potențial fatale în special la copil si vârstnic.
