Firmele din Estonia, țara unde sectorul publica este digitalizat în proporție de 99%, sunt gata să ajute la întărirea sectorului IT românesc, a arătat deschidere ministrul estonian de externe, Eva-Maria Liimets, aflată în vizită oficială în România, fapt ce a prilejuit participarea la Forumul de Afaceri România – Estonia, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Ambasada Estoniei la Bucureşti, potrivit Agerpres.
„Vedem un potenţial pentru afacerile noastre în diferite sectoare din economia României, în special în economia digitală. În delegaţia noastră avem companii din sectoare precum fintech, cybersecurity, industria de apărare, dar toate au legătură cu digitalizarea economiei şi, de asemenea, avem în delegaţie compania care a realizat cardurile electronice de identitate în Estonia. Cred că acesta este viitorul şi pe acest sector trebuie să ne focusăm”, a spus ministrul de Externe din Estonia.
Aceasta a explicat că țara sa a început digitalizarea încă din anii 90, primele servicii digitale pentru oameni și afaceri fiind lansate în anul 2000, fapt ce a determinat ca 99% din serviciile publice online să fie acum digitalizate.
Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, România s-a clasat anul trecut pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale de bază.
La începutul lunii martie, Comisia Europeană a propus o Busolă pentru dimensiunea digitală prin care să se transpună ambițiile digitale ale UE pentru 2030 în dispoziții concrete. Acestea se axează pe patru elemente esențiale:
1) cetățeni cu competențe digitale și profesioniști cu înaltă calificare în domeniul digital; până în 2030, cel puțin 80 % dintre adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază, iar în UE ar trebui să existe 20 de milioane de specialiști angajați în sectorul TIC; de asemenea, mai multe femei ar trebui să ocupe astfel de posturi;
2) infrastructuri digitale securizate, performante și sustenabile; până în 2030, toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă conectivitate de ordinul gigabiților, iar toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de tehnologia 5G; producția de semiconductori de ultimă generație și sustenabili în Europa ar trebui să reprezinte 20 % din producția mondială; în UE ar trebui să fie instalate 10 000 de noduri de procesare la periferie (edge computing) foarte securizate, neutre din punct de vedere climatic, iar Europa ar trebui să dispună de primul său calculator cuantic;
3) transformarea digitală a întreprinderilor; până în 2030, trei din patru companii ar trebui să utilizeze servicii de cloud computing, sisteme de tip big data și inteligența artificială, peste 90 % dintre IMM-uri ar trebui să ajungă cel puțin la un nivel de bază de adoptare a tehnologiilor digitale, iar numărul de start-up-uri de tip unicorn din UE ar trebui să se dubleze;
4) digitalizarea serviciilor publice; până în 2030, toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online, toți cetățenii vor avea acces la dosarele lor medicale electronice, iar 80 % dintre cetățeni ar trebui să utilizeze o soluție de identificare electronică.
Busola stabilește o structură de guvernanță solidă, comună cu statele membre, bazată pe un sistem de monitorizare cu raportare anuală sub forma unor coduri de culoare. Obiectivele vor fi înscrise într-un program strategic care urmează să fie convenit cu Parlamentul European și cu Consiliul.
