Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , departe de a fi un proiect de țară, stârnește scandaluri în multe straturi ale societății find un program lipsit de realism și reforme reale, fără nicio corelare cu nevoile românilor și care nu ține cont de realitate. El a fost conceput în secret, redactat de o „gașcă” cu interese partizane, care ies treptat la iveală.
Unul dintre acești pioni este Crisitian Ghinea de la USR care a fost preocupat mai mult de interesele sale politice, dar și de ale grupurilor de interese din care face parte și care nu a făcut decât să promoveze propriile firme de consultanță pe care le-a angajat în proiect.
Comisia Europeană a criticat PNRR, iar aceste critici se refereau la informații neclare, la costuri nejustificate, supraestimări, neconcordanțe între sume,lipsa metodologiilor de calcul, într-un cuvânt, acest PNRR a fost elaborat de niște amatori.
Pe lângă toate acestea, PNRR are un deficit de substanță și de viziune și înțelegem de aici că nici chiar cei mai scumpi consultanți aduși pe filiera USR nu au reușit altceva decât să improvizeze și să lipească între ele documentele copiate de la alții, ceea ce denotă că acest plan a fost scris de corigenți, pe foarte mulți bani. Se deschide acum un nou front de conflict între Ministerul Culturii și ,,beneficiarii” reformelor fond fond, care pot schimba statutul creatorilor din diferitele domenii ale actului artistic.
R3. Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural
Reforma urmărește: crearea unui cadru juridic și administrativ mai stabil, predictibil și sustenabil pe termen lung pentru sectorul cultural non-public (privat/independent) și pentru lucrătorii culturali, crearea de instrumente de colectare de date care să permită, pe viitor, politici publice bazate pe aceste date și demararea unui proces care să contribuie la dezvoltarea socio-educațională și culturală a ruralului și urbanului mic, prin reducerea decalajelor față de urbanul mare.
Un nou cadru legislativ privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural va intra în vigoare, va include o gamă largă de politici și va propune măsuri concrete care să abordeze provocările specifice cu care se confruntă artiștii și care sunt menite să îi protejeze pe aceștia, cum ar fi: – o definiție clară a încadrării în „muncă artistică” și „muncă culturală”, astfel cum sunt definite în documentele statelor membre și în documentele UE; – standarde și cerințe minime în domeniul de aplicare al cadrelor legislative și de protecție socială (de exemplu, condițiile de muncă, impozitarea și accesul la securitate socială și la alte prestații, remunerație echitabilă); – dispoziții din sistemele de protecție socială care să le permită lucrătorilor din sectorul cultural să aibă acces la prestații, cum ar fi șomajul, protecția sănătății, împrumuturile bancare, finanțarea, pensiile; – instrumente pentru identificarea (juridică) a artistului cultural liber-profesionist (artiști și profesii conexe) și pentru crearea mecanismelor de includere în sistemul de protecție socială; – alte metode de îmbunătățire a statutului socioprofesional și a condițiilor lucrătorului din sectorul cultural.
În documentul European se recomandă ca legislația referitoare la artiștii liber profesioniști să fie aliniată legislației interne, în urma consultării organizațiilor reprezentative din acest domeniu.În acest caz,se poate observa că autoritatea nu a ținut cont de recomandarea europeană și nici nu a efectuat consultările cu acele categorii de persoane asupra cărora se aplică prevederile OUG.
De ce atunci când a fost elaborat acest PNRR pe componenta cultură nu a fost convocată nicio consultare publică la care să participe toți actorii din domeniul cultural și, mai mult decât atât,de ce Ministerul Culturii nu a inițiat nimic pentru a elabora acestă Ordonanță de Urgență de mai mult de doi ani? Cine a avut interesul sau indolența să o lase pe ultima sută de metri, modus operandi specific românesc?
Trebuie menționat că în acest caz avem de-a face și cu o rea-intenție deoarece în data de 18 aprilie 2022 Unitatea de Management al Proiectului, o structură din cadrul Ministerului Culturii condus de unul dintre inițiatorii acestei OUG, Bogdan Ștefan Trîmbaciu, a postat pe facebook anunțul că Ministerul Culturii va beneficia de expertiză UNESCO pentru realizarea Statutului artistului, reformă prevăzută în PNRR.
La data de 15 aprilie, cu ocazia Zilei Mondiale a Artei, UNESCO a anunțat că Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, se numără printre câștigătorii apelului de finanțare lansat în septembrie 2021, în cadrul Programului UNESCO – Aschberg, care s-a adresat exclusiv propunerilor de proiecte ce vizează sprijinirea statutului artiștilor.
Ministerul Culturii va beneficia astfel de expertiză suplimentară în realizarea noului cadru legislativ privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural din România. Noile reglementări vor include o gamă largă de politici și vor propune măsuri concrete care să abordeze provocările specifice cu care se confruntă artiștii în scopul protejării acestora.
Măsura face parte din reforma prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta 11 – Turism și cultură, Reforma 3 – Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural – Jalonul 345.
Proiectul de asistență tehnică va fi implementat de Unitatea de Management a Proiectului pe o perioadă de 12 luni, iar suma totală alocată prin programul UNESCO – Aschberg este de 50.000 USD.
Inițiatorii acestui OUG au fost Bogdan Ștefan Trîmbaciu, Valentin Savu și fosta secretară de stat, Iulia Popovici. Pe lângă aceștia, pe surse, am aflat că lista inițiatorilor continuă cu: secretarul de stat András István Demeter și Directorul General al Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, Carmen Croitoru. Cu toate că au beneficiat de oexpertiză suplimentară din partea UNESCO în realizarea noului cadru legislativ privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural din România, rezultă că acest OUG este doar o fițuică fără nicio consistență și care nu se va putea aplica niciodată. Mai mult, acești inițiatorinu au dorit decât să pună mâna pe o nouă asociație profesionistă, așa cum este formulată în art.27 din OUG.
Art. 27
(1) În scopul apărării drepturilor și promovării intereselor lor profesionale, economice și sociale în relația cu beneficiarii activității lor remunerate lucrătorii culturali profesioniști au dreptul, fără nicio îngrădire, să constituie și/ sau să adere la asociații profesionale.
(2) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști sunt independente față de autoritățile publice, de partidele politice și de organizațiile patronale.
(3) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști nu pot desfășura activități cu caracter politic.
Încă de la început, această propunere legislativă nu a reușit decât să creeze o mare confuzie de termeni. În proiect este denumit “lucrător cultural profesionist“ persoana care câștigă mai mult de 50% din venituri din activități culturale, iarîn aceste condiții care este diferența dintre un artist care la angajare are nevoie de studii superioare cu licențăși un om talentat care cântă la muzicuță? Ce mai definește termenul de profesionist?
Semnificația termenilor de la art. 1 comportă o definire prea vagă și asemănătoare cu reglementările din domeniul dialogului social în raporturile de muncă stabilite de Legea 367/2022 .
Capitolul I. Obiectul reglementării. Definiții
Art. 1
Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează regimul juridic aplicabil lucrătorilor culturali profesioniști și formele de organizare colectivă a acestora.
Art. 2
(1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) artist – autorul unei opere literare sau artistice ori al unui obiect protejat sau susceptibil de a fi protejat prin dreptul de autor, precum și artiștii interpreți și executanți, așa cum sunt ei definiți în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
b) lucrător cultural – artistul și/sau persoana fizică care exercită o profesie, practică o meserie culturală ori desfășoară o activitate de suport sau auxiliară producției culturale, dintre cele enumerate în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă;
c) lucrător cultural profesionist – persoana fizică înregistrată care realizează, în cursul a trei ani fiscali, preponderent, în raport cu totalitatea veniturilor sale, venituri profesionale din activități culturale;
UNITER a adresat Ministerului Culturii observațiiși propuneri pentru proiectul acestei OUG privind statutul lucrătorului cultural:
Definiția „artistului”, astfel cum este formulată, comportă o serie de observații. OUG ”lucrătorului cultural profesionist” nu își propune să reglementeze statutul artiștilor!, așa cum am înțeles din discuțiile purtate în data de 06.03.2023 la Ministerul Culturii.
De exemplu:
– definiția face trimitere la Legea nr. 8/1996, excluzând operele originale din domeniul științific, dar fără a exclude „alte obiecte protejate”, conform art. 94-107 din Legea nr. 8/1996, deși, din discuțiile purtate, înțelegem că nu se urmărește, prin OUG ” lucrătorului cultural profesionist”, protejarea acestora (producătorii de înregistrări sonore și audiovizuale, pentru propriile înregistrări, organismele de radiodifuzare și de televiziune, pentru propriile emisiuni și servicii de programe, editorii de publicații de presă, pentru propriile publicații de presă);
(ii) „Lucrătorul cultural” nu se regăsește în conținutul OUG ”lucrătorului cultural profesionist” decât în definiții. Sintagma „lucrător cultural” regăsită în art. 2 alin. (1) lit. b) din OUG , nu se coroborează cu definiția lucrătorului cultural profesionist (art. 2 lin. (1) lit. c) si nu se regăsește în aceasta. Definiția ”lucrătorului cultural profesionist” (art. 2 alin. (1) lit. c) nu face trimitere la definiția „lucrătorului cultural” (art 2(1) lit b), ci doar la „persoană fizică înregistrată”.
Or,dacă obiectul de reglementare a OUG nu constă în stabilirea noțiunii de „lucrător cultural” și definirea artiștilor, lato sensu, ca „lucrători culturali” sau în reglementarea statutului juridic al artistului ca „lucrător cultural”, apreciem că definiția astfel formulată nu se impune în textul OUG și nu face decât să „irite” prin minimizarea importanței actului de creație.
– Pe de altă parte, definind lucrătorul cultural, nu se definește și noțiunea de „meserie culturală”, regasită în conținutul definiției lucrătorului cultural.
– OUG ”lucrătorului cultural profesionist” nu definește nici conținutul noțiunilor: „activitate de suport sau auxiliară producției culturale”.
– „Activitățile suport” sau „activitățile auxiliare” vizează doar: „producția culturală” nu „activitate a culturală”, astfel cum este definită la art. 2 alin. (1) lit .d) ?
Se pare că termenul de ”profesionist” se referă doar la bani, în concepția inițiatorilor OUG, cu alte cuvinte, ești pe atât de profesionist, pe cât este de reprezentativ procentul din veniturile pe care leîncasezi.
Amestecând prevederile legii dreptului de autor cu alte prevederi existente, a rezultat un hibrid mai mult decât ciudat.Realizatorul de softuri ar putea fi încadratîn categoria de “lucrător cultural profesionist.” Fărăîndoialăcă un soft presupune un efort de creație, este remunerat în baza legii 8/1996 și astfel, acest act devine unul de “cultură”.
Deși PNRR a fost aprobat încă din octombrie 2021, Ministerul Culturii l-a făcut public pentru prima datăabia în luna aprilie, când pe site-ul Unității de management al Proiectelor a apărut faptul căa fost contractată o expertiză de la UNESCO pe marginea statutului lucrătorului din cultură.
De ce nu s-a găsit timp pentru o mai aprofundatăși mai largă consultare publică a tuturor actorilordin sectorul cultural. A trecut mai bine de un an decând se știa de necesitatea acestei OUG, mai ales în contextul în care se pot pierde foarte mulți bani alocați culturii, oare nu era destul timp pentru a elabora un OUG?
Singurele evenimente dedicate promovării statutului lucrătorului cultural profesionist organizate de Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management al Proiectului, au fost organizatela București în 14 februarie 2023, Iași în 23 februarie 2023, Timișoara în 2 martie 2023 și Cluj-Napoca în 9 martie 2023. Trebuie precizat faptul că aceste evenimente nu sunt considerate dezbateri publice deoareceau fost pur formale, destinate oricărui cetățean, nefiind o discuție tehnică aplicată.
În data de 23 martie 2023, la Ministerul Culturii s-a întrunit o comisie de dialog social unde sindicatele din cultură au acuzat faptul că rolul lor de partener social nu a fost respectat, iar reprezentanții ministerului, în special secretarul de stat András István Demeter a recunoscut că a omis consultarea prevăzută de lege, dar a încercat subtil să o justifice prin faptul că obiectul ordonanței nu i-ar viza, deși sindicatele au punctat că forma interferează cu aspecte din legislația muncii, codul fiscal, din sfera dialogului social și chiar încalcă tratate și pacte internaționale la care România a aderat.
Despre această ședință de dialog social vom vorbi în următorul articol, când vom dezbate și alte probleme ale acestei OUG.
Care este în final motivul evitării acestei consultări și a lipsei de transparență? Menționez că federațiile sindicale din domeniu au transmis adrese cu critici ale acestui proiect de actnormativ, inclusiv organizația profesionalăUNITER, cerând retragerea ei și discutarea în grupuri de lucru în cadrul dialogului social.
”Cultura poporului fără cărţi pentru dânsul, nu se poate. Şi fără cultura poporului, orice alcătuire economică, orice formă politică, n-au nicio valoare. O clădire frumoasă trebuie să aibă în ea cărămizi bune şi nu se poate mulţumi numai cu podoabe de marmură sau bronz, care vor cădea jos, în praf, dacă nu se vor sprijini pe un schelet tare de material obişnuit”,spunea marele nostru istoric, Nicolae Iorga. Exact așa este și Ministerul Culturii, o clădire frumoasă, dar golită de conținut, cu personaje care doar o populeazăși care, fără să dețină cunoștințe și expertiză în domeniu,sunt plătite să rezolve probleme de specialitate.
Va urma
CIPRIAN DEMETER
