Katalin Novák și vizitele periodice cu iz revizionist

0
278

Motto-ul Ordinului Franciscanilor care organizează pelerinajul de la Șumuleu-Ciuc este ”Pace e bene” – Pace și bine cu ocazia sărbătoririi Rusaliilor catolice,  eveniment care adună de fiecare dată pelerini romano-catolici.

Sculptura Fecioarei Maria de la Şumuleu este unică în lume, datorită dimensiunilor sale, ea măsurând 2,27 metri lungime, fiind cea mai mare sculptură a Fecioarei Maria din lume, datând de la mijlocul secolului al XV-lea. A fost sculptată din lemn de tei, aurit, și o reprezintă pe Maica Domnului înconjurată de razele soarelui. Pe cap, Fecioara poartă o coroană, iar în mâna dreaptă ține un sceptru. Chipul ei este ușor înclinat, ca pentru a mărturisi dragostea și mila cu care privește la cei îngenuncheați la picioarele sale.

Pacea este o binecuvântare, dar și un bine, o necesitate, dar și o misiune. Pacea este fundamentală mai ales astăzi, când lumea are atâta nevoie de ea, iar franciscanilor le revine misiunea să vestească acest lucru. Din acest motiv, nu înțeleg de ce această sărbătoare creștină franciscană este furată de maghiarimea din Transilvania? Cine le permite și de ce? Sunt întrebări la care ar trebui să răspundă atât factorii de decizie din Ordinul Franciscan, cât și factorii de decizie din România.

Ordinul franciscan a luat ființă ca ordin catolic, urmând regula proprie formulată de Francisc de Assisi care, în vremea acumulării medievale de capital, a impus pentru ordinul său regula sărăciei. În contextul în care acumularea de capital și de privilegii a dus la apariția mișcării valdenze, în 1209, papa Inocențiu al III-lea a aprobat regulile promovate de ordinul franciscan. Francisc de Assisi a promovat, la fel ca și valdenzii, o trăire evanghelică radicală și o spiritualitate a sărăciei, precum și conceptul de egalitate, însă spre deosebire de valdenzi, pentru Francisc  rămânerea și apartenența activă în cadrul bisericii a fost la fel de importantă ca renunțarea la bunurile materiale.

Încă din perioda feudală acest ordin a fost de fapt ”mișcarea sărăciei”, curent creștin care a apărut ca o reacție la îmbogățirea și politizarea Bisericii. Înțelegem de aici că maghiarii din Ungaria iau parte la ”mișcarea sărăciei” pentru a se manifesta împotriva sărăciei din țara lor unde Viktor Orban și Katalin Novák conduc destinele maghiarilor spre săracie și deznădejde.

În Biserica Franciscană a Maicii Domnului, din păcate, textele nu se pot citi decât în limba maghiară, neexistând nici măcar un afiș în limba română, cu excepția rugăciunii de la picioarele Fecioarei. Cu toate că biserica se află pe teritoriu românesc, românii nu pot să citescă în limba lor textele, rugăciunile sau istoria acestui locaș creștin.

Cum să fie arborate steagurile maghiare și cel al așa-zisului ”Ținut secuiesc” la pelerinajul creștin de la Șumuleu?

Cum să fie intonat imnul maghiar sau secuiesc pe teritoriul românesc? Au început să plângă străbunii și să sufere de neputința noastră de a reacționa la aceste manifestări destabilizatoare pentru statul de drept românesc. Să vă fie rușine! Atât clasei politice, diplomației, cât și serviciilor de informații care încă o dată au demonstrat că sunt repetente la tot ceea ce înseamnă românesc!

Norma privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României este prevăzută de Hotărârea 1157/2001, unde Art. 6. stipulează că:

Pe teritoriul României drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional al României şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.

În cazul vizitei la Șumuleu-Ciuc nu se poate vorbi despre caracterul internațional deoarece președinta Ungariei a venit în România într-o vizită privată, iar ”majordomul” Klaus Iohannis nu a participat deoarece este prezent doar la acțiuni care îi includ și pe sașii lui. Să sperăm că autoritățile românești vor avea, în sfârșit, o atitudine față de toate aceste acțiuni antiromânești manifestate de o minoritate maghiariară pe teritoriul românesc.

Nu este prima dată când numele lui Katalin Novák este legat de acțiuni antiromânești pe teritoriul României, cu concursul autorităților românești. Iar aceste acțiuni nu fac decât să întreţină ura şi tensiunea între două naţiuni care au cunoscut foarte multe momente în istorie când şi-au dat mâna pentru a apăra fiinţa neamului lor.

Doamna președintă a Ungariei, Katalin Novák, nu a înțeles nici măcar motto-ul Ordinului Franciscanilor care organizează pelerinajul de la Șumuleu-Ciuc, ”Pace e bene”, în traducere pentru cei necunoscători precum Katalin Novák ”Pace și bine”.

Toma din Celano, primul biograf al lui Francisc, scria că: ”Pacea pe care o vestiți cu gura, să o aveți mai întâi din belșug în inimile voastre. Nu stârniți mânia nimănui și nu scandalizați pe nimeni, ci toți să fie îndemnați la pace, bunătate, la bună înțelegere de către blândețea voastră”.

Dacă punem alături cuvintele lui Toma din Celano și toate acțiunile doamnei Katalin  Novák, ne dăm seama că președinta Ungariei nu are nici măcar o inimă încărcată de bunătate, ea stârnește mânia și ura dintre români și maghiari.

Ministerul Afacerilor Externe a avut o reacție care nu poate fi caracterizată decât ca anemică: ”MAE român l-a contactat prompt pe ambasadorul Ungariei în România și a transmis dezaprobarea fermă cu privire la faptul că, în pofida repetatelor apeluri ale părții române la manifestarea reținerii în declarații și mesaje publice în contextul vizitelor private efectuate de oficiali și politicieni ungari în România, și în contextul vizitei din aceste zile au fost lansate mesaje publice neadecvate, precum cel care vizează o regiune istorică a României”.

Se spune că diplomația se poate aplica doar celor care o înțeleg, dar în cazul maghiarilor care doresc să destabilizeze România nu cred că acestă metodă ar putea da roade. Un eșec major al diplomației românești post-decembriste este că în Ungaria, atât Ambasada României de la Budapesta, cât și consulatele de la Gyula sau Szeged nu au voie să sărbătoreacă ziua României de 1 decembrie, ci într-o altă zi, iar acest lucru se întâmplă cu concursul diplomaților care se complac în acestă decizie a Budapestei. România trebuie să trimită la post în Ungaria diplomați și nu așa-ziși diplomați, care trebuie să aibă anumite calități: obligaţia faţă de popor, propria onoare și interesul naţional. Rolul unui diplomat este să dezvolte relaţiile diplomatice şi economice între state, să promoveze cultura românească, să sprijine populaţia românească, un bun diplomat evită distrugerea coeziunii între cetăţeni prin cultivarea dispreţului faţă de ceea ce înseamnă românesc şi nu în ultimul rând, rolul unui diplomat este să înţeleagă ceea ce gândesc locuitorii altei ţări.

Ceea ce face președinta Ungariei, Katalin Novák, nu este decât să întreţină ura şi tensiunea între două naţiuni care au cunoscut foarte multe momente în istorie când şi-au dat mâna pentru a apăra fiinţa neamului lor, însă ea nu poate înțelege și promova înțelegerea, iubirea și legăturile de toate tipurile, specifice ființei umane, aşa cum spunea Gogol, „nu este legătură mai sfântă decât frăţia dintre oameni. Tatăl îşi iubeşte copilul, mama îşi iubeşte copilul, copilul îşi iubeşte părinţii. Dar ce înseamnă toate acestea, fraţilor? Animalele sălbatice îşi iubesc şi ele copiii. Dar să te înrudeşti prin legătura sufletului, nu numai prin aceea de sânge, iată ce-i este dat numai omului”.

Ciprian Demeter

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.