Zilele trecute, istoricul Dumitru Noane a câștigat procesul contra Angelei Lupșea, jurista care-i scosese un calificativ nesatisfăcător și-l dăduse afară de la ceea ce era numit popular „Muzeul Cetății”. În cauză fuseseră 5 istorici, singura care a scăpat, cu pile, fiind Cristina Pușcaș, fosta jurnalistă de la Crișana. Din câte s-a aflat, pentru ea a intervenit special Anca Sas-Grama, favorita de cursă lungă a lui Bolojan. Toți cei șase au contestat, într-un fel sau altul, calitățile unei juriste în fruntea muzeului, unde s-ar fi cerut un om cu studii de istorie, totuși. Lupșea nu a iertat afrontul și, cu sprijinul celui care a pus-o în funcție, Ilie Bolojan, a procedat la eliminarea răzvrătiților. A fost un act discutabil, mai ales că Bolojan planificase din timp unirea muzeelor într-unul singur, primul pas fiind eliminarea umilitoare a lui Aurel Chiriac din fruntea Muzeului Țării Crișurilor. Cu obedientul Gabriel Moisa, Bolojan putea controla toate instituțiile muzeale ale orașului și județului. În cazul lui Noane se poate vorbi și de o vendetă politică, deoarece este unul dintre cei mai vechi membri PNL din Bihor, unul care nu s-a apropiat deloc de Bolojan, membru vechi și el.
Totuși, abuzul Angelei Lupșea își are prețul lui și, dacă și ceilalți vor câștiga – ceea ce este de așteptat – Bolojan și Lupșea ne vor fi dat un gol în buzunarul nostru, al contribuabililor, de peste două miliarde de lei vechi, cât reprezintă salariile respectivilor pe un an. Ei s-au descurcat greu în această perioadă, negasind vreun post pe măsura calificării lor, trăind la limită, de pe urma infimului ajutor de șomaj.
Pentru că sentința de repunere în drepturi trebuie îndeplinită imediat, Dumitru Noane s-a dus la Gabriel Moisa, mai tânărul lui coleg, ajuns cu mult noroc în fruntea Muzeului Țării Crișurilor. Vizibil stânjenit de succesul lui Noane și deloc încântat că șeful său ierarhic, Bolojan, ar trebui să rezolve cumva cu schema angajaților MTC și, mai ales, cu cea a despăgubirii, s-a hotărât rapid să depună apel. E ultima șansă ca cei trei – Bolojan, Lupșea și Moisa – să nu se facă complet de râs. Ei sunt de fapt exponenții unei mafii culturale locale, cu o seamă de tentacule care-l implică inclusiv pe actualul primar al Oradiei și soția lui.
Capul răutăților în această afacere este Angela Lupșea care, deși contactată de noi, nu a binevoit să răspundă la telefon. S-a mulțumit să ne trimită un sms anunțându-ne că sentința obținută de Noane mai poate fi atacată, lucru pe care Moisa s-a și grăbit să-l facă. Instituția condusă abuziv de Lupșea, de unde Noane fusese dat afară, nu mai există. Ea a intrat în zestrea lui Moisa, care nu este deloc încântat ca asemenea precedente câștigătoare să fie un eventual model pentru salariații din subordine.
Interesant este că cei trei exponenți mafioți locali – Bolojan, Lupșea și Moisa – sunt de la țară, de obârșie modestă, exact cum se întâmpla odinioară cu mafia siciliană. N-au excelat la învățătură, dar au văzut la un moment dat o nișă a parvenirii de sorginte culturală. Cei care posedau însă o anumită calitate profesională, fiind respectați profesioniști în domeniul lor, nu aveau ce căuta la „masa bogaților”. Unul ca Gabriel Moisa are, de pildă, trei salarii oficiale care-i asigură un câștig financiar lunar de peste 200 de milioane de lei vechi, plătiți de noi toți, din taxe și impozite. Conduce Facultatea de Istorie (IRISPSC), conduce Muzeul Țării Crișurilor, este membru de vârf al Școlii Doctorale de Istorie, conduse de prietenul său liberal Sorin Șipoș și mai face o serie de alte lucrări bănoase, cum ar fi monografii de localități bihorene, mai mult sau mai puțin liberale.
Fundația pentru Protejarea Monumentelor Istorice Bihor, condusă de Lupșea, este un organism care, anterior, avea scopul de a pune mâna pe Cetate pentru UDMR, și care acum a sfârșit prin a deveni o mare afacere liberală, gestionată de cineva care habar nu are de istorie, dar căreia, un întreg consilu municipal bolojenist i-a făcut pârtie, fiind singura „concurentă” admisă.
Înainte de acest episod, eBihoreanul spunea: „Dulce ca mierea este banul bugetar, atât de dulce încât unii bugetari îl gustă din mai multe surse. Spre exemplu, Angela Lupşea, preşedinta Fundaţiei pentru Protejarea Monumentelor Bihor, ocupă concomitent atât funcţia de secretar al Ordinului Arhitecţilor, fapt pentru care şi-a şi tras un birou în Primărie, dar şi pe cea de director al complexului cultural Muzeul Oraşului Oradea. Soţul directoarei, Sorin Lupşea, este la rândul său bugetar. Fost ofiţer de pompieri, pensionat anul trecut de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Crişana, maiorul în rezervă s-a angajat imediat după pensionare ca administrator la Muzeul Ţării Crişurilor, fiind ales pentru a superviza operaţiunile de strămutare şi pentru a urmări activitatea personalului administrativ. Că aşa-i la bugetari, unii sunt de meserie şefi!”
Cei trei acționează ca un tot unitar, conduși de un capo di tutti capi, care, nu întâmplător poate, are relații profunde cu unii afaceriști italieni. Sub Bolojan s-a umplut Oradea de piatră de pavaj din Italia și tot sub el s-a înregistrat cea mai mare producție locală de euro falși, din care aproape 30 de milioane au fost confiscați de poliție. Cu câțiva ani înainte de această incredibilă captură, Digi24 anunța altă descoperire de euro falși la Oradea: „Alerta a fost dată de un vânzător care avea un stand cu bere, friptură la grătar şi mititei într-o zonă unde se organizau Zilele Oraşului. Un bărbat a vrut să plătească mâncarea cu o bancnotă de 50 de euro. Omul, care aflase de fabrica de bani falşi a Mafiei, a anunţat imediat poliţia. Un echipaj care era în zonă l-a luat la întrebări pe suspect, iar acesta a recunoscut că are 300.000 de euro ascunşi într-o baracă, la periferia Oradiei”…
Abuzul Angelei Lupșea este unul inspirat de fapt de cel care a promovat-o. Ea însăși a ajuns în funcție printr-un abuz, trecut prin ditai consiliul municipal, eveniment care ne umple de rușine pe toți orădenii, nu doar pe cei implicați.
Doru Sicoe
