Am observat cu dezgust și îngrijorare că există cetățeni români care găsesc potrivit să laude Rusia și să înjure UE în contextul în care Rusia amenință să pornească un război de agresiune la granițele noastre. Am văzut amnezici sau inconștienți care critică sistemul antirachetă de la Deveselu, achiziția de avioane militare sau prezența anunțată a trupelor franceze în România, uitând că România Mare și cea de după 1945 se datorează victoriei Franței și aliaților ei în WWI și celei anglo-americane în WWII. România e creația Franței, Americii și Imperiului Britanic la fel de mult cum este aspirația și creația românilor.
Față de România, Rusia a fost stat agresor în 1940, ocupant în 1944-1958, și hegemon până în 1989. Rezultatul primei agresiuni se simte până astăzi în Moldova divizată, iar rezultatul dominației sovietice a fost o jumătate de secol de crimă, fărădelege, teroare, jaf, minciună, urâțenie, corupție, suferință și sărăcie – am numit comunismul, oroarea cea mai durabilă a modernității anticreștine. Rusia nu are nimic creștinesc și nimic ortodox, ci este dominată în continuare de duhul necurat al imperialismului sovietic. De altfel Rusia dezbină cu program lumea ortodoxă: la Creta, în Africa, mereu, cu orice ocazie. Rusia e rogue state, adică stat banditesc. Nu respectă dreptul internațional, ci invadează state suverane care nu au atacat-o (Georgia, Ucraina). Nu este partener al Europei, ci o șantajează. Subminează democrațiile și sprijină toate dictaturile (Siria lui Al-Assad, Venezuela, Cuba, Bielorusia etc.). Nu e stat de drept, ci tiranie: cine-l critică pe Putin moare otrăvit, cade de la etaj, e împușcat sau înfundă pușcăria. Nu e democrație, ci oligarhie mafiot-kaghebistă (cum ar fi și România dacă nu ar fi în UE și NATO – aduceți-vă aminte de Năstase, Ponta și Dragnea).
Șubrezirea UE e visul Rusiei. „Suveranismul” și „naționalismul” sunt cel mai antinațional joc posibil în România. Dacă UE s-ar destrăma și NATO nu ar funcționa, România ar fi printre primele țări invadate și destrămate de Rusia. Sunt convins că Viktor Orbán ar pescui fericit în aceste ape tulburi.
A privi cu înțelegere către Rusia și cu ură către UE, căreia îi datorăm toată prosperitatea noastră, sau către SUA, căreia îi datorăm libertatea după 1989 nu e doar imbecilitate: e trădare de patrie. Avem tot dreptul să criticăm orice în UE (iar eu sunt un critic constant al derivelor stângiste din Uniune), așa cum, subsidiar, avem dreptul să criticăm orice aspect al guvernării României sau al administrației localităților unde locuim. Suntem cetățeni, e dreptul nostru. Dar avem obligația să înțelegem și să apărăm interesul națiunii și al patriei. Interesul nostru e ca NATO și UE să dureze veșnic, iar Rusia să nu mai poată niciodată amenința România. România e prea mică pentru a exista liberă, pașnică și prosperă în afara NATO și UE. Perioada petrecută în UE și NATO este fără îndoială cea mai prosperă, liberă și sigură din istoria națiunii noastre.
Adrian Papahagi
