Comisia Europeană a decis să lanseze împotriva Ungariei o procedură fără precedent care permite suspendarea plăţii fondurilor UE în caz de încălcare a principiilor statului de drept, a anunţat marţi preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.
CE a dat Ungariei posibilitatea de a răspunde la întrebările sale privind statul de drept, le-a spus Von der Leyen eurodeputaţilor, răspunzând unei întrebări privind statul de drept în Ungaria şi Polonia, în cadrul unei ore de întrebări cu eurodeputaţii la jumătatea mandatului, care a avut loc în premieră în Parlamentul European.
Executivul comunitar a evaluat răspunsurile Ungariei şi „concluzia noastră a fost că trebuie să trecem la pasul următor”, a spus şefa CE, conform Agerpres.
„Verdictul Curţii de Justiţie a UE care respinge acţiunile împotriva condiţionalităţii fondurilor UE de respectarea statului de drept ale Ungariei şi Poloniei confirmă pe deplin abordarea urmată de Comisie”, a mai afirmat ea.
„Comisarul (Johannes) Hahn i-a informat astăzi (marţi – n.r.) pe oficialii ungari că vom trimite scrisoarea oficială de punere în întârziere pentru activarea mecanismului”, a declarat Ursula von der Leyen, referindu-se la comisarul european pentru buget şi resurse umane.
„Aceasta va declanşa o procedură care prevede termene precise”, a mai spus preşedinta CE.
Ursula von der Leyen nu a precizat care este conţinutul scrisorii, dar într-o notificare anterioară trimisă la Budapesta, Comisia şi-a exprimat îngrijorările privind problemele cu încredinţarea contractelor publice, conflictele de interese şi corupţia.
Mecanismul de „condiţionalitate” este o procedură în vigoare din ianuarie 2021, dar niciodată utilizată până acum, care permite suspendarea plăţii fondurilor UE unei ţări în care sunt constatate încălcări ale statului de drept care pot aduce atingere intereselor financiare ale UE.
O eventuală suspendare sau o reducere de plăţi de fonduri UE trebuie să fie sprijinită de cel puţin 15 state membre din 27, reprezentând 65% din populaţia UE, iar o astfel de procedură ar urma să dureze între şase şi nouă luni.
Sophie in’t Veld, din grupul Renew Europe, a salutat decizia CE privind Ungaria, dar a întrebat-o pe preşedinta Comisiei dacă ea nu vine prea târziu şi dacă va repeta greşeala în cazul Poloniei când se va deplasa în luna mai în această ţară.
„Mă voi duce în mai la Varşovia, dar nu ca să aprob PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n.r.), ci pentru un angajament global în favoarea refugiaţilor din Ucraina. Este vorba despre un angajament împreună cu G20 minus unu pentru a-i susţine pentru refugiaţi”, a răspuns Ursula von der Leyen.
„Am spus mereu că există cerinţe de reformă care trebuie îndeplinite, după care pot fi disponibilizate fondurile de investiţii. Guvernul polonez trebuie să adopte o lege care să adopte criteriile necesare. Când vor fi îndeplinite criteriile, atunci ne vom uita dacă această lege este adecvată. Atunci va putea începe deblocarea fondurilor”, a explicat Ursula von der Leyen, referindu-se la desfiinţarea camerei disciplinare din Polonia, reformarea sistemului judiciar, reîncadrarea judecătorilor concediaţi.
