Rachetele anti-navă cu care Ucraina ar fi reușit să atace cea mai importantă navă de război a Rusiei în Marea Neagră au fost dezvoltate în țară, erau noi și, teoretic, încă nu erau operaționale. Informațiile că Ucraina a folosit rachetele anti-navă Neptun nu sunt încă confirmate, însă semne ale unei potențiale strategii folosite de ucraineni pentru acest atac există deja.
După anexarea Crimeei în 2014 și modalitatea abruptă în care atunci Ucraina a pierdut mare parte din flota sa, și odată cu ea și capabilitățile sale de apărare pe mare, Kievul a luat decizia de a dezvolta propria sa armă anti-navă, dar pe care să o poată lansa de pe coastă, cu un sistem mobil de lansatoare.
Așa s-a născut sistemul anti-navă Rk-260MT Neptun, cu o rachetă cu motor turbojet dezvoltată de biroul de design „Luch” din Kiev.
În termeni de cercetare și dezvoltare militară, RK-360MT Neptun a fost realizat în timp record, dar trebuie precizat că la bază stă tot tehnologia și know-howul de sorginte sovietic (Kh-35U). Chiar și-așa, racheta a fost dezvoltată și construită complet în Ucraina, folosindu-se în mare parte industria națională de armament.
Rachetele anti-navă cu care Ucraina ar fi reușit să atace cea mai importantă navă de război a Rusiei în Marea Neagră au fost dezvoltate în țară, erau noi și, teoretic, încă nu erau operaționale. Informațiile că Ucraina a folosit rachetele anti-navă Neptun nu sunt încă confirmate, însă semne ale unei potențiale strategii folosite de ucraineni pentru acest atac există deja.
Rachetele anti-navă cu care Ucraina ar fi reușit să atace cea mai importantă navă de război a Rusiei în Marea Neagră au fost dezvoltate în țară, erau noi și, teoretic, încă nu erau operaționale. Informațiile că Ucraina a folosit rachetele anti-navă Neptun nu sunt încă confirmate, însă semne ale unei potențiale strategii folosite de ucraineni pentru acest atac există deja.
Racheta împrumută boosterul de la lansare de la sistemul antiaerian S-125 și folosește un motor turbojet MS-400:
RK-360MT – specificațiile rachetei:
- Dimensiuni: 5.05 m x 0.40
- Greutate: 870 km (focosul cântărește 150 kg)
- Rază operațională: 280-300 km
- Viteză de croazieră: viteză înaltă subsonică (circa 800-900 km/h)
- Înălțime de zbor: 3-10 m
- Raza la care se activează radarul rachetei: 48 km
- Ghidaj: Radar
Primul sistem de rachete Neptun era programat să devină operațional abia din această primăvară
Sistemul și rachetele au fost testate efectiv în perioada 2018-2020, în 2020 s-a semnat contractul cu Ministerul ucrainean al Apărării, iar primul sistem ar fi intrat în posesia forțelor navale în 2021. Cu toate acestea, la momentul declanșării războiului din Ucraina niciun sistem Neptun nu era cu adevărat operațional, iar ultimele estimări pre-conflict spuneau că primul divizion va fi declarat operațional pe coasta Mării Negre abia din primăvara 2022.
Primul și singurul divizion ce era cât de cât aproape de a fi operațional înainte de conflict număra șase lansatoare cu un total de 72 de rachete (inclusiv în unități de reîncărcare), precum unitățile de comandă și radarele suport.
Cum s-ar fi desfășurat atacul: ucrainenii ar fi folosit o dronă turcească Bayraktar ca să localizeze nava rusă
De la Insula Șerpilor până spre coasta ucraineană spre Odessa sunt circa 100 de kilometri în linie dreaptă, ceea ce însemnă că orice navă militară ar fi fost mult după linia orizontului și destul de dificil de detectat, cel puțin nu într-un mod rapid încât să nu alerteze inamicul.
Surse din comunitatea OSINT scriu că ucrainenii ar fi încercat să localizeze crucișătorul Moskva cu o dronă Bayraktar TB-2, ba chiar să atragă atenția și focul asupra ei.
Semne sunt că ucrainenii ar mai fi putut să încerce ceva similar zilele trecute, când tocmai Ministerul Rus al Apărării publica un clip video în care susțineau că una din navele sale de război a doborât deasupra Mării Negre o dronă Bayraktar.
Drona ar fi putut transmite poziția relativă a navei către țărm, moment în care puternicul radar Mineral-U al sistemului Neptun ar fi putut fi activat și folosit pentru foarte scurt timp în direcția navei rusești pentru a obține o localizare mult mai precisă.
Radarul Mineral-U al sistemului Neptun este un radar de tip Over-The-Horizon (OTH), care poate detecta ținte și după linia orizontului (distanța teoretică pentru acest radar ar fi de circa 600 de km). Folosirea însă a unui astfel de radar puternic alertează și inamicul, mai ales dacă e folosit pentru un interval de timp mai îndelungat.
După localizarea țintei cu radarul Mineral-U, unul din lansatoarele Neptun ar fi lansat rachetele necesare atacului. Se vorbește de două rachete care au lovit nava, însă nu se știe câte rachete au și fost lansate de către ucraineni.
Câte rachete au lansat de fapt ucrainenii? De ce nu a reușit sistemul anti-aerian de pe nava rusească să le intercepteze?
Divizonul de rachete Neptun ce urma să fie declarat operațional la Marea Negară în 2022 număra 7 lansatoare, fiecare cu 4 tuburi. Adică 28 de rachete ce ar fi putut fi lansate toate la interval de câteva secunde între ele pe fiecare lansator.
Odată lansate către ținta detectată de radar, rachetele ar fi ajuns deasupra mării, ar fi coborât la un plafon de zbor exact deasupra suprafeței mării la 3-10 m (adică sub raza vizuală a inamicului, destul de greu de detectat cu radarul de pe navele de război).
Rachetele și-ar fi activat apoi propriul cap-radar de căutare și detectare a țintei la o distanță de circa 48-45 de kilometri. Pornirea propriului radar le-ar fi dirijat exact către țintă, dar în același timp rachetele ar fi fost mult mai ușor de detectat de către nava rusească.
Dacă rachetele ar fi fost detectate de către crucișătorul Moskva, acesta ar fi avut în teorie cu ce să răspundă: Moskva operează de la bordul său un sistem de rachete anti-aeriene echivalentul unui S-300 navalizat (SA-N-4 Grumble). La bord Moskva practic ar fi avut 64 de interceptoare S-300F.
În plus, nava de război mai dispunea și de apărarea antiaeriană pe rază scurtă cu sisteme Osa (2×20 de rachete), dar și apărare la foarte mică apropiere de tipul CIWS cu tunuri AK-630M (6 astfel de tunuri).
În teorie, nava rusească ar fi fost printre cele mai capabile pe partea de apărare antiaeriană și ar fi dispus de suficiente contramăsuri împotriva unor rachete mari, relativ încete și care folosesc și tehnologia radar (ușor de detectat) pentru ghidare.
Informațiile neconfirmate din nicio sursă oficială până la acest moment spun că cel puțin două din rachetele Neptun ar fi lovit crucișătorul. Rusia spune că de fapt nava a fost grav avariată după ce muniția de la bord a explodat.
