Marți, ministrul de externe Peter Szijjarto a declarat că Ungaria nu va sprijini nicio sancțiune care vizează petrolul și gazele rusești, reiterând poziția guvernului ungar, relatează Reuters.
Transporturile de gaze rusești către Ungaria au sosit fără nicio întrerupere, a declarat Szijjarto într-un briefing pe contul său de Facebook, după o discuție cu omologul său turc de la Ankara.
Ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire, a confirmat marți că la nivelul Uniunii Europene se lucrează la un embargo asupra petrolului rusesc, adăugând că președintele francez, Emmanuel Macron dorește o astfel de mișcare, potrivit Reuters.
„Sper că în săptămânile următoare vom convinge partenerii noștri europeni să nu mai importe petrol rusesc”, a declarat Le Maire la postul de radio Europe 1.
O abordare divizată a ţărilor faţă de livrările rusești de petrol şi gaze a devenit mai evidentă în ultimele săptămâni, unele naţiuni anunţând interzicerea importurilor de energie din această ţară, în timp ce altele le dublează, relatează Business Insider.
După ce armata rusă a invadat Ucraina în februarie, naţiunile occidentale şi-au unit forţele pentru a impune sancţiuni ţării în efortul de a pedepsi Moscova pentru acţiunile sale. Pe măsură ce războiul continuă, ţările aplică acum sancţiuni asupra sectorului energetic al Rusiei, care are cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume şi este al treilea mare producător de petrol, reprezentând aproximativ 12% din producţia mondială de petrol.
Luni, preţurile petrolului au crescut cu peste 1%, cel al petrolului Brent depăşind 114 dolari pe baril
Preţurile petrolului au crescut luni cu mai mult de 1%, iar cel al ţiţeiului Brent a depăşit 114 de dolari pe baril, întreruperile de producţie din Libia accentuând îngrijorarea cu privire la oferta globală strânsă pe fondul crizei din Ucraina, transmite Reuters.
Amplificând presiunile de aprovizionare provocate de sancţiunile asupra Rusiei, National Oil Corp din Libia a declarat luni că „un val dureros de închideri” a început să lovească instalaţiile sale şi a declarat forţă majoră la zăcământul petrolier Al-Sharara şi alte exploatări.
„Cu oferta globală atât de strânsă, chiar şi cea mai mică întrerupere este probabil să aibă un impact enorm asupra preţurilor”, a declarat Jeffrey Halley, analist la firma de brokeraj OANDA. Cotaţia ţiţeiului Brent, indicatorul de referinţă la nivel global, a crescut cu 1,46 dolari, sau cu 1,3%, până la 113,16 dolari pe baril. Contractul a urcat în timpul tranzacţiilor la 114,84 dolari pe baril, cel mai mare nivel din 28 martie.
Preţul petrolului West Texas Intermediate, de referinţă pe piaţa americană, a crescut cu 1,26 dolari, sau cu 1,2%, până la 108,21 dolari pe baril. Indicele de referinţă a atins 109,81 dolari pe baril, de asemenea, cel mai mare din 28 martie.
Se profilează pierderi mai profunde de ofertă. Producţia rusă a scăzut cu 7,5% în prima jumătate a lunii aprilie, faţă de luna martie, a relatat vineri Interfax, iar guvernele UE au declarat săptămâna trecută că executivul blocului european elaborează propuneri de interzicere a ţiţeiului rusesc.
Aceste comentarii au venit înainte de escaladarea războiului din Ucraina. Autorităţile ucrainene au declarat că rachetele au lovit Liovul luni şi exploziile au zguduit alte oraşe, în timp ce forţele ruse şi-au continuat bombardamentele după ce au pretins controlul aproape deplin al portului Mariupol.
