Slovenia este țara natală a Melania Trump, soția fosului președinte american. Este o țară mică, situată între Austria și Croația și care a devenit independentă abia după destrămarea Iugoslaviei. Slovenia, care, fiind catolică, și-a ținut deja sărbătorile pascale, acum tocmai a trecut prin alegeri.
Formațiunea condusă de Robert Golob, un candidat liberal fără experiență politică, l-a învins pe prim-ministrul în funcție al țării, conservatorul populist Janez Janša, în alegerile parlamentare care au avut loc pe fondul unor diviziuni politice puternice în privința statului de drept, relatează The Guardian.
Mișcarea pentru Libertate a lui Golob a câștigat 34,5% din voturi în fața partidului populist al lui Janez Janša (un admirator al lui Donald Trump) care a avut trei mandate în fruntea guvernului sloven, în alegerile prezentate drept un „referendum pentru democrație”. Mișcarea pentru Libertate a câștigat 40 de locuri în parlamentul de 90 de aleși ai Sloveniei. Partidul Social Democrat a câștigat șapte locuri și a anunțat deja că se va alătura guvernului lui Golob, asigurând majoritatea necesară pentru a se forma unul. Lor li s-ar putea alătura și Partidul de Stânga, creând o coaliție largă de stânga. „Obiectivul nostru a fost atins: o victorie care ne va permite să ducem țara înapoi spre libertate”, le-a spus Golob susținătorilor duminică seara. „Oamenii doresc schimbări și și-au exprimat încrederea în noi, ca singurii care pot aduce aceste schimbări”, într-un discurs prin videoconferință de la domiciliu, unde a fost izolat după ce a contractat Covid-19.
Cine este Robert Golob
Fost director al companiei electrice, în vârstă de 55 de ani, Golob a promis că va restabili „normalitatea” și a declarat alegerile drept „referendum pentru democrație”. Alegeri în Slovenia: Un debutant în politică îl învinge pe premierul populist în funcție și va forma noul guvern Robert Golob se adresează prin videoconferință susținătorilor după victoria în alegerile parlamentare Foto: Profimedia Ascensiunea lui Golob a început când a preluat un mic partid al Verzilor fără locuri parlamentare în ianuarie, redenumindu-l Mișcarea pentru Libertate. El a profitat de protestele care s-au organizat de când Janša a preluat puterea, la care zeci de mii de oameni au participat în mod regulat. Călăi și jefuitori în armata Federației Ruse – un produs al sistemului de învățământ, familiei și autoritarismului Recomandări Călăi și jefuitori în armata Federației Ruse – un produs al sistemului de învățământ, familiei și autoritarismului „Sper că situația se va schimba… Este evident că majoritatea oamenilor nu sunt mulțumiți de acest guvern și de felul în care guvernează”, a declarat pentru AFP Sara Rigler, o studentă la psihologie în vârstă de 21 de ani, la o secție de votare din capitala Ljubljana. Golob și partidul său au sprijinul mai multor partide de opoziție de centru-stânga, oferindu-i o șansă mai mare decât Jansa de a forma o coaliție de guvernământ. În campanie, partidul a susținut o tranziție la energie verde și o dezvoltare durabilă, spre deosebire de promisiunile lui Jansa de stabilitate și sloganuri naționaliste precum „Construim Slovenia”.
Cine este Janez Janša
Janša, în vârstă de 63 de ani, un admirator al fostului președinte american Donald Trump și un fost aliat al premierului maghiar Viktor Orbán, a făcut campanie pe promisiuni de stabilitate. El a ocupat deja funcția de prim-ministru între 2004 și 2008 și între 2012 și 2013.
Un scandal de corupție l-a forțat să demisioneze la doar un an de la al doilea mandat. El a preluat puterea pentru al treilea mandat în 2020, după ce precedentul premier liberal, Marjan Sarec, a demisionat, spunând că guvernul său minoritar nu poate promova legislație, amintește Deutsche Welle. „Președintele Rusiei este interesat să pună capăt războiului”.
În loc de noi alegeri așteptate după demisia lui Šarec, formația lui Janša a adunat sprijin pentru o coaliție de partide de dreapta și a format un nou guvern printr-un vot parlamentar. Perioada care a început atunci a fost marcată de o scădere a standardelor democratice, relatează Politico. Un raport recent al Freedom House a indicat că Slovenia s-a confruntat cu cel mai puternic declin democratic dintre toate cele 29 de țări pe care le monitorizează, pe baza unor factori precum procesul legislativ, independența presei și corupția. Jansa s-a confruntat cu proteste antiguvernamentale de la preluarea mandatului, zeci de mii de persoane acuzându-l de autoritarism. El a intrat, de asemenea, în conflict cu Bruxelles-ul din cauza măsurilor sale de a suspenda finanțarea agenției naționale de presă pentru mai mult de un an și a întârzierilor în numirea procurorilor la noul organism anti-corupție al blocului, Parchetul European.
Analistul politic Miha Kovac a spus că societatea civilă și, în special, alegătorii tineri au fost mobilizați. Analiștii se așteptau la o prezență crescută la vot și ca alegătorii să se întoarcă împotriva stilului de a a conduce al lui Janša. Prezența la vot a fost de aproximativ 70% din cei 1,7 milioane de alegători eligibili – semnificativ mai mare decât cei 52% din ultimele alegeri parlamentare din 2018. „Votul a fost un vot împotriva lui Janša”, a spus Kovac. „Împotriva Sloveniei care să meargă pe calea maghiară, împotriva unei democrații iliberale în Slovenia, împotriva unui guvern care să preia televiziunea publică, împotriva controlului sistemului judiciar.”
Janša și-a petrecut ultimii doi ani rostogolind ideea că Slovenia este atacată, fie de conspirații internaționale de stânga, fie de rămășițele elitei comuniste despre care el susține că controlează scena politică din țară. „Principala ideologie politică a lui Janša a devenit inventarea de inamici inexistenți și încercarea de a îndepărta pe oricine îi stă în cale”, a spus politologul Alem Maksuti pentru Politico.
Teoria implicării Rusiei în alegeri Organismele de presă favorabile formațiunii lui Jansa au publicat mai multe articole, după încheierea alegerilor, care susțin interferența Rusiei în alegeri, potrivit Politico. Deși această afirmație nu a apărut în mass-media slovenă de renume, Partidul Popular European – al cărui membru Janša este – a scris duminică pe Twitter că este îngrijorat de „posibila interferență a Rusiei în alegerile slovene, care este în mod clar o consecință a sprijinul ferm și fără echivoc al Sloveniei pentru Ucraina.” Janša a declarat că oponenții săi susțin pretențiile Rusiei asupra Ucrainei din cauza orientării lor politice de stânga. Invadarea Ucrainei de către Rusia nu a ocupat un loc important în campania electorală din Slovenia, deși Janša a fost printre primii lideri străini care au călătorit la Kiev, pe 15 martie.
Victoria Mișcării pentru Libertate nu a fos tot surpriză majoră, întrucât partidul a ocupat primul loc în sondaje înaintea alegerilor și, de asemenea, pentru că alegătorii sloveni tind adesea să aleagă noii veniți la putere. Comportamentul de vot în Slovenia este „foarte volatil”. „Aproximativ 20% dintre alegători își schimbă în mod regulat preferințele de vot la fiecare alegere”, a spus Maksuti. „Partidele politice care anterior au avut succes în alegeri eșuează și se destramă până vor veni următoarele alegeri”, a spus el.
