Canada, Marea Britanie, Suedia şi Ucraina au acordat Iranului trei săptămâni pentru a participa la negocierile cu privire la despăgubirile pentru familiile victimelor unui avion de linie ucrainean doborât la Teheran, în urmă cu aproape doi ani, de o rachetă iraniană, scrie AFP.
„Iranul are până la 5 ianuarie 2022 pentru a-şi confirma participarea la negocierile cu grupul de coordonare”, au afirmat joi cele patru ţări într-un comunicat comun, adăugând că, după această dată, „ar fi inutil să continuăm încercarea de a negocia reparaţii”.
La 8 ianuarie 2020, forţele armate iraniene au doborât avionul Boeing care asigura zborul PS752 al companiei Ukraine International Airlines (UIA) între Teheran şi Kiev la scurt timp după decolare. Iranul a recunoscut faptele abia trei zile mai târziu, spunând că a doborât aeronava „din greşeală”. Tragedia a costat viaţa celor 176 de persoane aflate la bord, printre care 55 de cetăţeni canadieni şi 30 de rezidenţi permanenţi, precum şi cetăţeni din celelalte trei ţări şi din Iran.
„Au trecut aproape doi ani de la distrugerea zborului PS752 şi cu toate acestea Republica Islamică Iran nu a arătat niciun interes să-şi respecte obligaţiile juridice internaţionale”, au explicat cele patru ţări. Grupul a subliniat că răbdarea sa „se epuizează” şi că va trebui „să ia în considerare cu seriozitate acţiunile care trebuie întreprinse pentru a rezolva această problemă în cadrul dreptului internaţional”.
La sfârşitul lui noiembrie, cele patru ţări au denunţat atitudinea Teheranului şi „dezamăgirea lor profundă” că Iranul nu a acceptat multiplele cereri de întâlnire.
Grupul de coordonare a adăugat că „rămâne unit în scopul său de a trage Republica Islamică Iran la răspundere pentru actele şi omisiunile oficialilor civili şi militari care au cauzat moartea a 176 de persoane nevinovate”.
În martie, Organizaţia Aviaţiei Civile iraniene (CAO) a „albit” forţele armate în raportul său final despre tragedie. Ucraina a denunţat atunci o „încercare cinică de a ascunde cauzele reale”, iar Ottawa un raport „incomplet” şi fără „dovezi concrete”, mai scrie AFP.
