Moneda Turciei, tot mai slabă: un nou minim istoric faţă de dolar

0
117

• De la începutul anului, lira turcească s-a depreciat cu 48% faţă de moneda americană • Evoluţia lirei turceşti- cea mai rea din 2021, în rândul valutelor principale urmărite de Bloomberg • Mii de oameni protestează în Turcia

Lira turcească a coborât sub pragul de 14 lire/dolar, din cauza temerilor legate de presiunile exercitate de preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdogan, pentru reducerea costului creditului, care vor determina banca centrală să micşoreze din nou dobânda-cheie în reuniunea de politică monetară programată pentru joi, 16 decembrie.

Lira turcească s-a depreciat puternic în raport cu dolarul, ajungând la un minim istoric

Lira turcească s-a depreciat cu 4,2% în raport cu dolarul, ajungând la un minim istoric de 14,4741 unităţi/dolar în jurul orei locale 10:09. De la începutul anului până în prezent, moneda turcească a pierdut 48% comparativ cu dolarul american. Evoluţia lirei turceşti a fost cea mai rea din 2021, în rândul valutelor principale urmărite de Bloomberg. De menţionat că banca centrală a Turciei a intervenit pe pieţele valutare de trei ori în ultimele două săptămâni, vânzând dolari ca să ţină cursul la 14 lire pentru un dolar.

Declinul actual al lirei a venit în contextul în care un sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor arată că, potrivit aşteptărilor, banca centrală a Turciei va reduce dobânda de politică monetară cu 100 de puncte de bază, până la 14%, chiar dacă rata anuală a inflaţiei a ajuns la 21%.

Recep Tayyip Erdogan susţine că nivelul ridicat al dobânzilor favorizează inflaţia şi de aceea face presiuni asupra băncii centrale să reducă dobânda de politică monetară pentru a susţine producţia şi exporturile. Drept urmare, banca centrală a Turciei a coborât dobânda-cheie în luna noiembrie de la 16% la 15%, aceasta fiind a treia reducere a costului creditului adoptată în mai puţin de două luni. Mai precis, banca centrală a Turciei a redus ratele dobânzilor la 15% de la 19% începând cu luna septembrie, stârnind îngrijorare în rândul investitorilor şi al deţinătorilor locali de depozite cu privire la stabilitatea economică şi financiară.

Recep Tayyip Erdogan este dictatorul Turciei, pe care o conduce din 2003

• S&P Global Ratings: „Inflaţia din Turcia, posibil să atingă 30% la începutul lui 2022”

Potrivit agenţiei de evaluare financiară S&P Global Ratings, actuala reducere a dobânzilor din Turcia, precum şi deprecierea semnificativă a lirei vor pune presiuni asupra inflaţiei, care la începutul lui 2022 ar putea urca până la 30%, ceea ce va alimenta deficitul.

S&P a coborât, vinerea trecută, perspectiva pentru ratingul suveran al Turciei, de la „stabilă” la „negativă”, ca urmare a deprecierii lirei şi inflaţiei crescute care, în opinia analiştilor agenţiei, reprezintă riscuri la adresa unei economii dependente de finanţarea externă. S&P a luat această măsură din cauza reducerii ratelor dobânzilor de către banca centrală în condiţiile în care inflaţia creşte. „În opinia noastră, relaxarea monetară actuală şi deprecierea semnificativă a lirei turceşti vor afecta şi mai mult inflaţia, care ar putea atinge un vârf de aproximativ 25%-30% faţă de anul trecut, la începutul anului 2022. Datoria guvernamentală a crescut cu 8% suplimentar din PIB în 2021, comparativ cu aşteptările noastre anterioare”, a subliniat S&P.

Rata inflaţiei din Turcia a crescut la 21,3% în noiembrie, de la 19,9% în luna precedentă, după ce lira a scăzut în raport cu dolarul. Partidele de opoziţie spun că inflaţia reală este mult mai mare decât ceea ce arată datele oficiale.

• Fitch se aşteaptă ca inflaţia din Turcia să atingă 25% în decembrie

Agenţia internaţională de evaluare financiară Fitch se aşteaptă ca inflaţia din Turcia să se accelereze la 25% în decembrie. Fitch şi-a revizuit săptămâna trecută estimarea în acest sens de la 17,2%, potrivit Finans Gundem. Analiştii agenţiei preconizează că inflaţia va atinge un vârf la începutul anului viitor, după care va încetini şi va ajunge la 19% până la sfârşitul lui 2022.

Conform Fitch, creşterea economică puternică, inflaţia în urcare şi o liră slabă înseamnă că politicile băncii centrale din Turcia privind ratele scăzute ale dobânzilor sunt nesustenabile. În contextul dat, agenţia estimează că banca centrală a Turciei va majora rata dobânzii de referinţă la 17% în 2022.

Fitch şi-a modificat în sens pozitiv estimarea de creştere economică pentru Turcia în acest an la 10,5%, de la 9,2% anterior. Potrivit agenţiei de rating, economia Turciei va avea o expansiune de 3,6% în 2022 şi de 4,5% în 2023.

• Turcia – „hotărâtă” să nu crească ratele dobânzilor, conform ministrului de Finanţe

Turcia este hotărâtă să nu majoreze ratele dobânzilor, conform declaraţiilor făcute ieri de noul ministru de Finanţe al ţării, ce susţine politica preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, care a pus presiune pe banca centrală.

Ministrul Trezoreriei şi Finanţelor, Nureddin Nebati, a declarat conform Haberturk: „Nu vom creşte rata dobânzii. Nu ştim dacă relaxarea monetară a băncii centrale se va opri”.

Oficialul turc a mai declarat: „Lira nu este atacată din străinătate, există doar câteva tranzacţii manipulatoare şi speculative în interiorul ţării”. Cu o săptămână înainte să fie numit, Nebati a postat o serie de afirmaţii pe reţeaua de socializare Twitter în sprijinul politicii dobânzilor scăzute a lui Erdogan, spunând că deficitul de cont curent este cea mai mare problemă a economiei Turciei şi că dobânzile ar trebui reduse.

• Sindicatele din Turcia cer creşterea salariului minim

Mii de turci au mărşăluit, duminica ce a trecut, prin Istanbul, după ce sindicatele au cerut o creştere a salariului minim, în contextul extinderii sărăciei în ţară, anunţă euronews.com.

Preşedintele Erdogan, care a demis trei guvernatori ai băncii centrale din iulie 2019 până acum, a refuzat să accepte orice responsabilitate pentru prăbuşirea lirei declarând: „Resping politicile care vor condamna poporul nostru la şomaj, foamete şi sărăcie. Turcia se află într-un război de independenţă economică”.

În situaţia dată, Kerim Rota, responsabil cu politica economică în cadrul Partidului Viitorului, de opoziţie, a declarat că lira suferă cea mai gravă devalorizare lunară din 1994 şi a doua cea mai gravă din ultimii 40 de ani. Domnia sa spune: „Lira a scăpat de sub control, se vede acest lucru”.

• Capital Economics: „Posibilă criză a creditului în Turcia, care va afecta foarte mult activitatea economică”

În timp ce mulţi specialişti spun că sectorul bancar din Turcia este mai puternic după criza economică din 2001, analistul de pieţe emergente Jason Turvey de la Capital Economics este îngrijorat de impactul pe care îl poate avea situaţia din această ţară asupra băncilor şi de un potenţial control al capitalului. „Acum, faţă de câţiva ani în urmă, băncile din Turcia sunt mai bine poziţionate ca să facă faţă efectelor deprecierii lirei”, spune Jason Turvey, citat de AFP, adăugând: „Riscul este ca lira să sufere în continuare scăderi drastice şi dezordonate, care să declanşeze probleme în sectorul bancar. Ar putea apărea o criză a creditului care va afecta foarte mult activitatea economică”.

În opinia sa, orice semnal de retrageri masive din depozitele valutare ar declanşa, probabil, controale agresive de capital. De menţionat că peste 50% din totalul depozitelor din băncile turceşti sunt în valută, în principal în dolari.

• Opoziţia vrea alegeri anticipate

Având în vedere situaţia din Turcia, opoziţia a cerut organizarea de alegeri anticipate înainte de votul programat în iunie 2023, dar Erdogan a promis că „nu vor fi alegeri înainte de termen”. Preşedintele turc susţine că acordă prioritate creşterii economice şi aşteaptă un avans de 9% în 2021, respectiv de 3,5% în 2022.

În timpul unei crize valutare anterioare din Turcia, care s-a produs în 2018, banca centrală a ţării a majorat agresiv rata principală a dobânzii, dar probabilitatea unei repetări a acestei măsuri în regimul Erdogan este scăzută. Unii experţi l-au acuzat pe preşedinte că încearcă să facă Turcia mai atractivă ca centru de producţie ieftină, în condiţiile în care salariile din ţară sunt mici în dolari. Spre exemplu, salariul minim lunar net al Turciei – de 2.825,90 de lire – echivala cu 380 de dolari (337 euro) în ianuarie 2021, dar săptămâna trecută era de numai 222 de dolari (197 de euro).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.