România are peste 1.000 de generali, chestori sau contraamirali, însă doar 150 dintre ei ar putea participa din prima zi a unui posibil război. Printre cei care ocupă funcția de general în România se află și politicieni, sportivi sau cântăreți de muzică populară.
Cei mai mulți generali din România sunt în Armată. Dintre cei aproximativ 600 de militari cu acest grad, doar 85 ar merge însă pe front în cazul unui conflict asemănător cu cel din Ucraina.
Restul sunt în retragere sau în rezervă și în puține cazuri ar putea participa pe front, pentru că vârsta, pregătirea sau starea de sănătate nu le mai permit să conducă armata. Mai mult, unii dintre ei nici nu au participat vreodată la vreo misiune, iar alții nu au nicio legătură cu activitatea militară propriu-zisă: sunt cântăreți, sportivi sau politicieni.
Separat, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) mai există 350 de chestori – grad echivalent celui de general, dintre care doar 30 sunt activi. În rândul serviciilor de informații activează 40 de generali.
Armata de generali a României
Cum sunt repartizați cei 1.300 de generalii și contraamiralii din Armata Română și Ministerul Apărării Naționale recunoscuți după Revoluție (gradul de contraamiral și cel de amiral se întâlnesc doar în cadrul Marinei Militare):
- 85 în activitate;
- 150 sunt în rezervă sau în retragere în urmă unei cariere militare complete. Vârsta minimă de pensionare, pentru a intra în rezervă sau retragere, pentru un general este 60 de ani;
- 600 sunt în rezervă sau în retragere fără a avea o carieră militară completă. Concret, aceștia au ieșit din activitate în urma restructurării Armatei Române, la propria cerere sau din cauze medicale, sportivi sau artiști avansați în grad în urma unor performanțe. Au fost cazuri în care gradul a fost primit și de politicieni (cazul fostului vicepremier Gabriel Oprea care este general cu trei stele). Vârsta minimă de pensionare anticipată este 45 de ani și după o carieră de minimum 13 ani în armată;
- în aproximativ 475 de situații se plătesc pensii de urmaș.
Distribuția celor 350 de chestori și generalilor din Ministerul Afacerilor Interne este următoarea (gradul de chestor de poliție l-a înlocuit pe cel de general în 2002, când România a realizat demilitarizarea forțelor de ordine):
- 30 în activitate;
- 145 sunt în rezervă sau în retragere în urma activității complete din minister și a instituțiilor subordonate. Vârsta de pensionare pentru un chestor este de maximum 62 de ani, dar chestorii pot cere intrarea în rezervă/retragere și la 60 de ani;
- 100 de chestori sunt în retragere sau în rezervă fără să-și fi terminat cariera în structurile ministerului (pensii anticipate, situații medicale, situații juridice sau premierii, în special în cadrul clubului Dinamo);
- În 75 de situații se plătesc ajutoare de urmaș.
Cei aproximativ 200 de generali de după 1990 din cadrul serviciilor de informații sunt astfel împărțiți:
- 28 în activitate;
- aproximativ 120 în rezervă sau în retragere.
Datele sunt obținute de la Ministerul Apărării Naționale, Casa de Pensii a Militarilor, de Ministerul Afacerilor Interne și de Casa de Pensii a acestui minister. Serviciul Român de Informații nu a oferit niciodată date despre structura de cadre a structurii.
Întreținerea acestei adevărate oști de generali – pensii, plus alte beneficii sociale – costă bugetul Ministerul Apărării Naționale și al Ministerului Afacerilor Interne aproape un 35 de milioane de euro pe an. Suma cuprinde nu doar pensiile generalilor-pensionari, ci și pe cele de urmaș.
1 Decembrie, ocazia de avansări
Ziua Națională a României, celebrată anual pe 1 decembrie, este prilejul pentru avansări în Armata Română, dar și în structurile de ordine și siguranță națională: Poliția Română, Poliția de Frontieră, Jandarmeria – dar și toate serviciile de informații.
