Pradă vs. prădător

0
506

După evenimentele din decembrie ’89 românii au scăpat din „țarcul” comunist și au început, pentru prima dată, după mai bine de patru decenii de captivitate, să respire aerul proaspăt și aspru al libertății. Deprinși cu obiceiurile și regulile „țarcului”, în care erau feriți de prădători și duceau o viață-n siguranță, „domesticiți” în bună măsură, au descoperit cu greu cum este să trăiești într-un alt mediu, pentru că își pierduseră, în mare parte, instinctele și abilitățile pentru a trăi și a supraviețui în libertate – erau ca un animal domestic, eliberat în sălbăticie (neadaptat la acel mediu).
Și-au dorit să zburde în libertate, ca toți ceilalți din lumea liberă, fără să cunoască însă primejdiile noii lumi în care s-au aventurat – o lume în care exista, ca și în natură, pradă și prădător, oportunități și pericole.
Au visat să intre în lumea bună, a libertății și prosperității, și au intrat în cele din urmă, cu mari eforturi și cu uriașe costuri, în „cluburile selecte” ale noii lumi: NATO și UE, fără să cunoască cu adevărat regulile și, mai ales, secretele acestei lumi. Au fost ca o turmă de oi, păzită de câini ciobănești, în jurul cărora dau târcoale haitele de lupi.


Modul în care s-au petrecut lucrurile în ultimii 32 de ani în România (și încă se petrec), cu poporul român și cu conducătorii săi, din această perspectivă, se potrivește uimitor de mult cu povestea de pe facebook, despre oi, câini și despre lupi: „O haită de lupi a atacat o stână și au prins câinele, pe care au vrut să-l mănânce. Acesta i-a rugat să-l lase în viață, spunând că le va facilita prinderea oilor. Lupii au fost de acord. Timp de aproape un an, ajutați de câine, lupii au mâncat oile. După un timp, rămânând flămânzi, lupii l-au mâncat și pe câine…” (Sursa povestirii: „De prin lume adunate”)
România, ca țară, și românii, ca popor, din punct de vedere al trecutului istoric și al mentalității (temperamentului/atitudinii/comportamentului), diferă cu totul de majoritatea țărilor și popoarelor care fac parte din cele două „cluburi selecte”. Majoritatea țărilor membre NATO și UE fac parte din categoria prădătorilor, deoarece progresul și bunăstarea lor este clădită pe jefuirea resurselor și bogățiilor altor țări și exploatarea băștinașilor (popoarelor/populațiilor) – Italia, Spania, Portugalia, UK, Franța, Belgia, Olanda, Germania, Austria, SUA, Polonia, Ungaria, au stăpânit și exploatat teritoriile și popoarele altor state timp se zeci sau chiar sute de ani; ori le-au transformat în colonii. În schimb, vreme de sute de ani, România și poporul român au fost pradă pentru unii dintre acești prădători, lucru care se reflectă cât se poate de clar și în realitățile acestor vremuri.
Pentru a evidenția această latură a personalității umane (pradă – prădător) – specifică atât indivizilor, cât și popoarelor – s-a dovedit științific, în urma cercetărilor genomului uman („Proiectul Genomului Uman” a fost definitivat în anul 2003), că din cele aproximativ 25.000 de gene din corpul nostru, unele influențează culoarea pielii, a părului, a ochilor, înălțimea etc., iar altele, trăsăturile de personalitate, cu un grad ridicat de ereditate: sunt gene care influențează comportamentul de prădător (neînfricat) sau de pradă (anxios), așa cum rezultă acest lucru din cercetările prof. John DeFries de la Institutul pentru Genetică Comportamentală a Universității din Colorado Boulder.

Concluzia este una cât se poate de clară: dacă ai gene de pradă și ai intrat în lumea prădătorilor ești… mâncat! Acest lucru ni se întâmplă, după cum se vede, de peste 32 de ani și ne tot întrebăm: de ce?!
Dacă nu ne schimbăm urgent paradigma comportamentală (între lupi trebuie să fii lup, nu oaie), în lumea în care am intrat – lumea prădătorilor – vom dispărea ca neam și ca țară!

Florian Bota

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.