În mai puțin de o săptămână, în timpul invaziei Rusiei, Statele Unite și NATO au livrat Ucrainei peste 17.000 de arme antitanc, inclusiv rachete Javelin, peste granițele Poloniei și României. Armele au ajuns cu avioane militare uriașe de marfă, apoi au fost transportate pe cale terestră până la Kiev și în alte orașe mari, scrie prestigiosul cotidian american New York Times.
Până acum, forțele rusești au fost atât de preocupate cu operațiunile militare încât nu au vizat liniile de aprovizionare cu arme, dar acest lucru s-ar putea schimba, avertizează experții. Oricum, acestea sunt doar cele mai vizibile contribuții. Ascunse în bazele din Europa de Est, forțe ale Comandamentului cibernetic al Statelor Unite, cunoscute sub numele de „echipe de misiune cibernetică”, sunt la fața locului pentru a bruia atacurile și comunicațiile digitale ale Rusiei. Este neclar cât de eficiente sunt aceste operațiuni, spun oficialii.
Apoi, la Washington și în Germania, oficialii serviciilor de informații analizează fotografiile din satelit și interceptările electronice ale unităților militare rusești, pentru a transmite unităților militare ucrainene posibile indicii în decurs de o oră sau două. În timp ce încearcă să se ferească de eventuale atacuri ale forțelor rusești, președintele Volodimir Zelenski merge după el cu echipamente de comunicații criptate, furnizate de americani, care îl pot pune în legătură sigură cu președintele Biden. Zelenski l-a folosit sâmbătă seara pentru o convorbire de 35 de minute cu omologul său american despre ce mai poate face SUA în efortul său de a menține Ucraina în viață fără a intra în luptă directă la sol sau în aer.
Problema livrării de avioane Zelenski a salutat ajutorul primit până acum, dar a repetat criticile pe care le-a făcut și în public. El a cerut o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei, oprirea tuturor exporturilor de energie rusească și avioane de luptă. Nu este simplu. Sâmbătă, oficialii administrației Biden și-au petrecut o mare parte din zi încercând să găsească o modalitate prin care Polonia să transfere Ucrainei o flotă de avioane de vânătoare MIG-29 de fabricație sovietică, pe care piloții ucraineni știu să le piloteze. Acordul ar fi condiționat de oferirea la schimb Poloniei de avioane F-16 de fabricație americană, mult mai performante, o operațiune complicată de faptul că multe dintre aceste avioane de luptă sunt promise Taiwanului – unde Statele Unite au interese strategice mai mari.
Liderii polonezi au declarat că nu există niciun acord și au semnalat că sunt în mod clar îngrijorați de faptul că livrarea de avioane i-ar transforma într-o țintă a rușilor. SUA au sugerat că sunt deschise la ideea schimbului de avioane. „Nu pot vorbi despre un calendar, dar pot să vă spun doar că analizăm acest lucru foarte, foarte activ”, a declarat duminică secretarul de stat Antony J. Blinken.
Amenințările lui Putin la adresa țărilor NATO, inclusiv a României SUA au făcut eforturi să susțină Kievul, dar au încercat să evite să devină un „co-combatant” în război, pentru a nu fi atrase în conflict direct cu o Rusie înarmată nuclear. Dar, pe măsură ce implicarea SUA este tot mai puternică, unii oficiali americani din domeniul securității naționale au o presimțire că un astfel de conflict este din ce în ce mai probabil.
Definițiile legale americane nu sunt și definițiile lui Putin, a avertizat în weekend un oficial american de rang înalt din domeniul securității naționale, vorbind sub acoperirea anonimatului, scrie New York Times. Putin a avertizat sâmbătă că orice stat care ar încerca să impună o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei ar fi „participant la conflictul armat”. Duminică, Ministerul rus al Apărării a emis o declarație prin care avertiza țările NATO, precum România, să nu permită ca bazele lor să fie folosite ca refugiu pentru avioanele rămase în forțele aeriene ucrainene. Dacă vor face acest lucru, a spus acesta, orice „utilizare ulterioară împotriva forțelor armate rusești poate fi considerată implicare a acestor state într-un conflict armat”.
Cum a crescut fluxul livrărilor de arme
Lucrurile au mers greu la început. Un transport de armament de 60 de milioane de dolari pentru Ucraina, anunțat de SUA în august anul trecut, a fost finalizat abia în noiembrie, potrivit Pentagonului. Dar când președintele a aprobat un ajutor militar de 350 de milioane de dolari pe 26 februarie – de aproape șase ori mai mare – 70% din acesta a fost livrat în cinci zile. Rapiditatea a fost esențială, au declarat oficialii, deoarece echipamentele – inclusiv armele antitanc – trebuiau să ajungă pe front înainte ca forțele aeriene și terestre rusești să înceapă să atace transporturile.
Pe măsură ce Rusia cucerește tot mai mult teritoriu în interiorul țării, se așteaptă ca distribuirea de arme către trupele ucrainene să devină din ce în ce mai dificilă. La 48 de ore după ce Biden a aprobat transferul de arme din stocurile militare americane la 26 februarie, primele transporturi, în mare parte din Germania, au sosit pe aerodromurile din apropierea graniței cu Ucraina, au declarat oficialii. Armata a reușit să livreze rapid aceste arme, apelând la stocurile militare prepoziționate care au fost aduse în bazele din țările vecine Ucrainei, în principal în Polonia și România, scrie cotidianul american.
La sfârșitul lui februarie, Ungaria a anunțat că nu va trimite trupe sau armament în Ucraina şi nu va autoriza ca teritoriul său să fie tranzitat de arme letale, pentru a menţine securitatea în ţară. „Motivul luării acestei decizii este acela că astfel de transporturi ar putea deveni ţinte ale unor acţiuni militare ostile şi noi trebuie să asigurăm securitatea Ungariei şi că nu vom fi atraşi în acest război”, a declarat ministrul de externe Peter Szijjarto. Cu toate acestea, efortul de reaprovizionare se confruntă cu provocări logistice și operaționale dificile.
Liderii ucraineni le-au spus omologilor americani că armamentul trimis de occidentali face diferența pe câmpul de luptă. Soldații ucraineni înarmați cu rachete antitanc Javelin, lansate de pe umăr, au atacat de mai multe ori în ultima săptămână un convoi lung de blindate și camioane de aprovizionare rusești, ajutând la blocarea avansului terestru rusesc spre Kiev, au declarat oficialii Pentagonului. Unele vehicule sunt abandonate, au spus oficialii, deoarece trupele rusești se tem să stea în convoi.
Convoiul a fost atacat de mai multe ori în diferite locuri de o altă armă furnizată de un stat membru NATO. Dronele turcești Bayraktar TB2 înarmate, pe care armata ucraineană le-a folosit pentru prima dată în luptele împotriva separatiștilor susținuți de Rusia în estul Ucrainei, în octombrie anul trecut, vânează acum tancuri și alte vehicule rusești, au declarat oficiali americani. „Cu toții am fost extrem de impresionați de eficiența cu care forțele armate ucrainene au folosit echipamentele pe care le-am pus la dispoziție”, a declarat Laura Cooper, cel mai înalt responsabil al Pentagonului pentru politica privind Rusia.
„Observatorii de la Kremlin au fost, de asemenea, surprinși de acest lucru și de modul în care a încetinit avansul rusesc”, a spus ea. Chiar și elementele meteo au fost de partea armatei ucrainene în primele zile ale războiului. Vremea rea din nordul Ucrainei a ținut la sol unele avioane și elicoptere de atac rusești, a declarat un înalt oficial al Pentagonului. Iar multe vehicule rusești care au ieșit de pe drumurile principale au rămas blocate în noroi, ceea ce le face mai vulnerabile la atac, au declarat oficialii. Dar serviciile de informații americane au limitele lor. Administrația Biden a interzis zborul avioanelor de supraveghere deasupra Ucrainei, astfel încât acestea trebuie să monitorizeze situația de dincolo de graniță, așa cum este efectuată supravegherea deasupra Coreei de Nord.
