Sf Mihail şi Gavril sunt sărbătoriți în fiecare an pe 8 noiembrie, de credincioşii ortodocşi şi greco-catolici pe data de 8 noiembrie. Sfinții Mihail și Gavril sunt consideraţi conducătorii cetelor de îngeri şi călăuzele sufletelor spre Rai.
Arhanghelul Gavril, al cărui nume se traducere din ebraică „Dumnezeu este puterea mea”, este unanim considerat a fi mesagerul veştilor bune. Potrivit Noului Testament, el le-a vestit sfinţilor părinţi Ioachim şi Ana naşterea Fecioarei Maria. De asemenea, vestea cea bună, naşterea Mântuitorului, a fost adusă Maicii Domnului tot de Arhanghelul Gavril. Este înfăţişat în icoane ca purtător al unui semn divin, un crin sau o trompetă (în care va suna pentru a anunţa cea de-a doua venire a lui Iisus pe Pământ). Mihail se traduce din ebraică prin „Cine-i ca Dumnezeu”. Mihail, care transmite rugăciunile adresate de credincioşi Tatălui Ceresc şi este cel dintâi dintre îngerii păzitori care s-a luptat cu îngerii răzvrătiţi împotriva lui Dumnezeu, este reprezentat în iconografia ortodoxă în costum de soldat, purtând în mână o suliţă cu vârful îndreptat spre pământ. Sf. Arhanghel Mihail este mai des întâlnit în tradiţiile româneşti decât Gravriil. Astfel, în popor se spune că el este cel care ia sufletele oamenilor, stând la căpătâiul bolnavilor, dacă aceştia vor muri, sau la picioare, dacă vor scăpa de boală şi va continua să trăiască. Conform unei legende, Mihail ar fi fost iniţial un om simplu, însurat cu o fată frumoasă, pe nume Stăncuţa. După căsătorie, aceasta s-a transformat într-o femeie rea, iar pentru răbdarea pe care Mihail ar fi avut-o faţă de ea, Dumnezeu l-a făcut sfânt.
Despre Sfinții Mihail și Gavril, tradiţia spune că nu e doar motiv de sărbătoare, ci şi de reculegere şi de pomenire a celor plecaţi din această lume. Iar reculegerea şi pomenirea sunt mai potrivite acum, când România încă-şi plânge tinerii morţi în clubul groazei. Arhanghelul Mihail este, în tradiţia creştină, conducătorul oştilor îngereşti. Iar Arhanghelul Gavriil este aducătorul veştilor bune: el le-a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Fecioarei Maria, iar Fecioarei i-a vestit că va naşte pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus. Sfinții Mihail și Gavriil sunt călăuze ale sufletelor în drumul lor spre rai. Arhanghelul Mihail poartă cheile raiului, este un înfocat războinic împotriva diavolului şi veghează la căpătâiul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.
Mihai, Mihaela, Gabriel, Gabriela sunt cele mai populare nume care se sărbătoresc de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, însă există și nume derivate: Mihai, Mihaela, Michaela, Mihail, Mihăiță, Mișu, Mihnea, Miță, Michi, Mihalache, Mihalcea, Mihalache Gabriel, Gabriela, Găbiță, Gabi, Gavril, Gavriil.
Pentru că atât Sfântul Mihail, cât şi Sfântul Gavriil sunt văzuţi că păzitori ai oamenilor de la naştere până la moarte, în credinţa populară se spune că ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru a aprinde o lumânare, pentru a fi călăuzit spre Rai în viaţa de Apoi. Această, pentru că, potrivit folclorului, cei doi sfinţi participă şi la Judecata de Apoi. De asemenea, în credinţele populare Sfântul Mihail este şi protectorul Lunii şi al Soarelui şi că ori de câte ori diavolii încearcă să le fure de pe cer (eclipse), nu ezită să se lupte cu ei. O tradiţie regăsită şi în Transilvania, şi în Bucovina cere ca gospodinele să coacă, de Sfinţii Mihail şi Gavriil, “turta areţilor” (areţii fiind, în limbajul de la stâne, berbecii despărţiţi de oi).
În sâmbăta dinaintea zilei Sfinților Mihail și Gavriil se fac praznice pentru pomenirea morților, iar finii merg la nași cu colaci. Ziua de 8 noiembrie mai este numită și „Năpustitul areților” sau „Vara Arhanghelilor” care ține doar o zi. De unde vione prima denumire? De la obiceiul ciobanuilor de a amesteca berbecii (areții cu oile în această zi; berbecii se „năpustesc” asupra oilor pentru împrechere și de aici numele de „năpustitul areților”.
