În condițiile în care țara este polarizată și republicanii îmbrățișează autoritarismul, unii experți se tem de o insurgență în stilul Irlandei de Nord, este titlul unei analize publicate duminică în The Guardian de corespondentul acestui ziar la Washington.
Joe Biden a sperat timp de un an că America ar putea reveni la normalitate. Dar joia trecută, la prima aniversare a insurecției ucigașe de la Capitoliul SUA, președintele a recunoscut în cele din urmă întreaga amploare a amenințării actuale la adresa democrației americane.
„În acest moment, trebuie să decidem”, a declarat Biden în Statuary Hall, unde manifestanții au năvălit cu un an mai devreme. „Ce fel de națiune vom fi? Vom fi o națiune care acceptă violența politică ca normă?”.
Este o întrebare pe care și-o pun acum mulți din America și nu numai. Într-o societate profund divizată, în care chiar și o tragedie națională precum cea de la 6 ianuarie nu a făcut decât să-i îndepărteze și mai mult pe oameni, există teama că acea zi a fost doar începutul unui val de neliniște, conflict și terorism intern.
O serie de sondaje de opinie recente arată că o minoritate semnificativă de americani se simte în largul ei la ideea de a recurge la violență împotriva guvernului. Chiar și discuțiile despre un al doilea război civil american au trecut de la fantezie marginală la mainstream mediatic.
„Urmează un război civil?”, a fost titlul tranșant al unui articol din revista New Yorker din această săptămână. „Ne confruntăm cu adevărat cu un al doilea război civil?”, a fost titlul unui articol din New York Times de vineri. Trei generali americani în retragere au scris un articol recent în Washington Post, avertizând că o nouă tentativă de lovitură de stat „ar putea duce la un război civil”.
Simplul fapt că astfel de noțiuni intră în domeniul public, arată că ceea ce era altadată de neconceput, a devenit de gândit, chiar dacă unii ar susține că rămâne ferm improbabil. Anxietatea este alimentată de ranchiuna de la Washington. Biden a spus joi: „Nu voi permite nimănui să pună un pumnal la gâtul democrației noastre”.
Ilustrând acest lucru, aproape niciun republican nu a participat la comemorări, în timp ce partidul încearcă să rescrie istoria, susținând că cei care au încercat să anuleze înfrângerea lui Trump în alegeri, sunt martiri care luptă pentru democrație. Tucker Carlson, cel mai urmărit prezentator al rețelei conservatoare Fox News, a refuzat să difuzeze orice clip din discursul lui Biden, argumentând că 6 ianuarie 2021 „abia dacă este o notă de subsol” din punct de vedere istoric, deoarece „într-adevăr nu s-au întâmplat prea multe în acea zi”.
În condițiile în care cultul lui Trump este mai dominant ca niciodată în Partidul Republican, iar grupurile radicale de dreapta, precum Oath Keepers și Proud Boys, sunt în marș, unii consideră că amenințarea la adresa democrației este mai mare acum decât în urmă cu un an. Printre cei care trag un semnal de alarmă se numără Barbara Walter, politolog la Universitatea din California, San Diego, și autoarea unei noi cărți, How Civil Wars Start.
Anterior, Walter a facut parte din grupul de lucru pentru instabilitate politică, un grup consultativ al CIA, care avea un model de predicție a violenței politice în țările din întreaga lume – cu excepția SUA însăși. Cu toate acestea, odată cu ascensiunea demagogiei rasiste a lui Trump, Walter, care a studiat războaiele civile timp de 30 de ani, a recunoscut semnele revelatoare la propria sa ușă.
Unul a fost apariția unui guvern care nu este nici pe deplin democratic, nici pe deplin autocratic – o „anocrație”. Celălalt este un peisaj care se transformă într-o politică identitară, în care partidele nu se mai organizează în jurul ideologiei sau al unor politici specifice, ci pe criterii rasiale, etnice sau religioase.
Walter a declarat pentru Observer: „Până la alegerile din 2020, 90% din Partidul Republican era alb. În cadrul grupului de lucru, dacă am vedea acest lucru într-o altă țară multietnică, multireligioasă, care se bazează pe un sistem bipartidist, este ceea ce am numi o super facțiune, iar o super facțiune este deosebit de periculoasă”.
Nici măcar cel mai sumbru pesimist nu prezice o reluare a războiului civil din 1861-65, cu o armată albastră și o armată roșie purtând bătălii crâncene. „Ar semăna mai mult cu Irlanda de Nord și cu ceea ce a experimentat Marea Britanie, unde este mai mult o insurgență”, a continuat Walter. „Probabil ca războiul ar fi mai descentralizat decât în Irlanda de Nord, deoarece avem o țară atât de mare și există atât de multe miliții în toată țara”.
„Ar recurge la tactici neconvenționale, în special la terorism, poate chiar la un pic de război de gherilă, în care ar viza clădiri federale, sinagogi, locuri cu mulțimi mari. Strategia ar fi una de intimidare și de a speria publicul american, făcându-l să creada că guvernul federal nu este capabil să aibă grijă de ei”.
Un complot din 2020 pentru răpirea lui Gretchen Whitmer, guvernatorul democrat al statului Michigan, ar putea fi un semn al lucrurilor care vor urma. Walter sugerează că figurile din opoziție, republicanii moderați și judecătorii considerați antipatici ar putea deveni cu toții potențiale ținte de asasinat.
„Mi-aș putea imagina, de asemenea, situatii în care milițiile, în colaborare cu forțele de ordine din acele zone, să creeze mici etnostate albe în zonele în care acest lucru este posibil din cauza modului în care este împărțită puterea aici, în Statele Unite. Cu siguranță că nu ar semăna deloc cu războiul civil care a avut loc în anii 1860”.
Walter remarca faptul că majoritatea oamenilor tind să presupună că războaiele civile sunt declanșate de cei săraci sau oprimați. Nu este așa. În cazul Americii, este vorba de o reacție din partea unei majorități albe, destinate să devină o minoritate până în jurul anului 2045, o eclipsă simbolizată de alegerea lui Barack Obama în 2008.
Walter a explicat: „Grupurile care au tendința de a declanșa războaie civile sunt grupurile care au fost cândva dominante din punct de vedere politic, dar care sunt în declin. Fie au pierdut puterea politică, fie sunt pe cale să o piardă și cred cu adevărat că țara este a lor de drept și sunt îndreptățiți să folosească forța pentru a recâștiga controlul, deoarece sistemul nu mai funcționează pentru ei”.
La un an de la insurecția din 6 ianuarie, atmosfera de la Capitoliu ramâne toxică, pe fondul unei prăbușiri a civilizației, a încrederii și a normelor comune. Mai mulți membri republicani ai Congresului au primit mesaje amenințătoare, inclusiv o amenințare cu moartea, după ce au votat pentru un proiect de lege de infrastructură, căruia Trump i s-a opus.
Cei doi republicani care fac parte din comitetul restrâns al Camerei Reprezentanților, care investighează atacul din 6 ianuarie, Liz Cheney și Adam Kinzinger, se confruntă cu apeluri pentru a fi excluși din partidul lor. Democrata Ilhan Omar din Minnesota, o musulmană de origine somaleză, a suferit abuzuri islamofobe.
Cu toate acestea, adepții lui Trump susțin că ei sunt cei care luptă pentru a salva democrația. Anul trecut, congresmanul Madison Cawthorn din Carolina de Nord a spus: „Dacă sistemele noastre electorale vor continua să fie fraudate și vor continua să fie furate, atunci va duce într-un singur loc și acela este vărsarea de sânge”.
Luna trecută, congresista Marjorie Taylor Greene din Georgia, care a deplâns tratamentul aplicat celor 6 inculpați din ianuarie, încarcerați pentru rolul lor în atac, a făcut apel la un „divorț național” între statele albastre și cele roșii. Democratul Ruben Gallego a răspuns cu fermitate: „Nu există un divorț național. Ori sunteți pentru război civil, ori nu. Spuneți-o dacă vreți un război civil și vă declarați oficial trădător”.
Există, de asemenea, perspectiva ca Trump să candideze din nou la președinție în 2024. Statele conduse de republicani impun legi de restricționare a votanților, calculate pentru a favoriza partidul, în timp ce loialiștii lui Trump încearcă să preia conducerea alegerilor. O cursă disputată pentru Casa Alba ar putea constitui un cocktail incendiar.
James Hawdon, director al Centrului pentru studii de pace și prevenirea violenței de la Universitatea Virginia Tech, a declarat „Nu-mi place să fiu alarmist, dar țara se îndreaptă din ce în ce mai mult spre violență, nu se îndepărtează de ea. Alte alegeri contestate ar putea avea consecințe sumbre”.
Deși majoritatea americanilor au crescut luând de bunăvoie democrația sa stabilă, aceasta este, de asemenea, o societate în care violența este norma, nu excepția, de la genocidul nativilor americani la sclavie, de la războiul civil la patru asasinate prezidențiale, de la violența armelor de foc care ia 40.000 de vieți pe an, la un complex militar-industrial care a ucis milioane de oameni în străinătate.
Larry Jacobs, director al Centrului pentru studiul politicii si guvernării de la Universitatea din Minnesota, a declarat: „America nu este neobișnuită cu violența. Este o societate foarte violentă, iar ceea ce vorbim aici este că violența primește o agendă politică explicită. Aceasta este un fel de nouă direcție terifiantă în America”.
Deși în prezent nu prevede că violența politică va deveni endemică, Jacobs este de acord că orice astfel de deznodământ ar fi, de asemenea, cel mai probabil să semene cu tulburările din Irlanda de Nord.
„Am vedea aceste atacuri teroriste episodice, dispersate”, a adăugat el. „Modelul Irlandei de Nord este cel de care, sincer, ne temem cel mai mult, deoarece nu este nevoie de un număr mare de oameni pentru a face acest lucru, iar în acest moment există grupuri foarte motivate și bine inarmate. Întrebarea este dacă FBI-ul s-a infiltrat suficient de mult în ele pentru a le putea elimina înainte ca acestea să lanseze o campanie de teroare”.
„Bineînțeles, în America nu ajută faptul că armele sunt predominante. Oricine poate face rost de o armă și ai acces ușor la explozibili. Toate acestea reprezintă un foc pentru poziția precară în care ne aflăm acum.”
Nimic, însă, nu este inevitabil. De asemenea, Biden și-a folosit discursul pentru a lăuda alegerile din 2020 ca fiind cea mai mare demonstrație de democrație din istoria SUA, cu un număr record de peste 150 de milioane de oameni care au votat în ciuda unei pandemii. Contestațiile false ale lui Trump la adresa rezultatului au fost respinse de ceea ce rămâne un sistem judiciar robust și au fost analizate de ceea ce rămâne o societate civilă și o presă vibrantă.
Pentru a verifica realitatea, Josh Kertzer, un politolog de la Universitatea Harvard, a scris pe Twitter: „Cunosc o mulțime de cercetători în domeniul razboiului civil și foarte puțini dintre ei cred că Statele Unite se află în pragul unui război civil”.
Și, totuși, presupunerea că „nu se poate întâmpla aici” este la fel de veche ca și politica însăși. Walter a intervievat numeroși supravietuițori cu privire la perioada premergătoare războaielor civile. „Ceea ce a spus toată lumea, indiferent dacă se aflau în Bagdad, Sarajevo sau Kiev, a fost că nu ne-am așteptat la așa ceva”, și-a amintit ea. „De fapt, nu am fost dispuși să acceptăm că ceva nu era în regulă, până când nu am auzit focuri de mitralieră în deal. Și până atunci, era prea târziu”.
Mara POPESCU
