Ucraina: de la litrul de lapte, la îngrijorările Băncii Centrale privind „fuga capitalurilor”

0
274

Pâinea costă în magazinele din Ucraina 2,5 lei în medie (franzela de 500 de grame). Prețul e unul mediu, el variind între 11-25 grivne (1,7-3,9 lei). Litrul de lapte e pe la 4 lei, litrul de benzină urcă până la 5 lei, iar chiria unei garsoniere în centrul capitalei Ucrainei e în jur de 1600 de lei (puțin peste 300 de euro). Inflația a fost în ianuarie de 10% (an la an), ceea ce a făcut ca Banca lor Centrală să ridice dobânda cheie de la 9 la 10%.

Ucraina pe hartă

„Faza activă a războiului hibrid al Rusiei împotriva Ucrainei a reluat și va continua. Ucraina se poate confrunta cu ieșiri de capital semnificative și prelungite”, arată Banca lor Centrală (BNU).

În prezent, nerezidenții își diminuează expunerea pe grivne într-un ritm moderat, dar chiar și acest lucru creează o presiune semnificativă de devalorizare. Fără detensionarea situației, presiunea asupra prețurilor prin canalul valutar și prin cel al așteptărilor populației se va menține, mai spun reprezentanții BNU.

În ritm lunar, prețurile au urcat cu 1,3%, potrivit Statisticii oficiale. De notat că în ianuarie, Statistica lor a re-calibrat ponderile produselor din coșul de consum pentru a reflecta mai bine realitatea.

Prețurile alimentelor au crescut în Ucraina, la fel ca în toată lumea, ca urmare a prețurilor mari la energie și materii prime. „Produsele din făină, lactatele și produsele din carne s-au scumpit într-un ritm mai rapid. Pe de altă parte, ritmul de creștere a prețurilor uleiului de floarea-soarelui a încetinit pe fondul unei oferte semnificativ mai ridicate de floarea-soarelui”, arată Banca lor centrală în Raportul privind inflația.

Creșterea prețurilor la servicii hoteliere, cinematografe și teatre, coafor, stomatologie și curățătorie chimică s-a accelerat din cauza presiunii exercitate de costurile de producție. În schimb, ritmul de creștere a prețurilor la serviciile turistice a încetinit.

Costul laptelui și al cărnii a crescut, inclusiv din cauza situației dificile din sectorul zootehnic. Scăderea prețurilor la citrice a încetinit, iar prețurile la castraveți și roșii au început să crească din nou. Ouăle au continuat să devină mai ieftine (un ou costă în medie 0,5 lei) datorită ofertei mai mari. Prețul zahărului a scăzut și din cauza randamentului mare obținut la sfeclea de zahăr. Prețurile la mere au rămas semnificativ mai mici decât anul trecut, datorită recoltei mari din 2021.

Creșterea prețurilor la combustibilul a fost accelerată (până la 26,8% pe an), principalele motive fiind creșterea prețului mondial la petrol și scăderea grivnei.

La începutul lui 2022, presiunea devalorizării grivnei a crescut brusc

Boardul Băncii Centrale a Ucrainei e îngrijorat de creșterea inflației mai ales prin prisma posibilei agresiune a Rusiei. „Având în vedere schimbarea dinamică a situației și incertitudinea ridicată, au fost discutate diverse scenarii ale răspunsului BNU”, se arată în minuta discuțiilor Comitetului de Politică Monetară (CPM). Acest Comitet se reunește timp de două zile în ajunul ședinței Consiliului de Administrație al BNU, iar recomandările făcute sunt adoptate a doua zi de boardul BNU.

Presiunile inflaționiste din Ucraina au fost alimentate de creșterea semnificativă a salariilor reale pe fondul unei creșteri semnificative a dezechilibrelor pe piața muncii și a migrației externe. În plus, inflația din țările care reprezintă principalii parteneri comerciali ai Ucrainei a continuat să se accelereze, ceea ce a pus presiune și asupra prețurilor din Ucraina.

La începutul lui 2022, presiunea devalorizării grivnei a crescut brusc. Cheltuielile bugetare mari de la sfârșitul lunii decembrie și tensiunile geopolitice au slăbit semnificativ grivna, sub presiunea factorilor psihologici și a situației tensionate. Creșterea semnificativă a primei de risc a Ucrainei s-a reflectat și în vânzarea masivă de titluri de stat și scăderea cotațiilor acestora. Incertitudinea cu privire la momentul de-escaladarii militare creează o presiune suplimentară asupra prețurilor prin canalul așteptărilor și canalul cursului de schimb.

Șapte membri ai Comitetului de Politică Monetară au cerut o creștere a dobânzii cheie la 11% în ianuarie, motivând că informațiile din jurul potențialei agresiuni militare dezechilibrează în mod semnificativ așteptările participanților din piață.

„Situația va rămâne tensionată, cel puțin pe termen scurt. Afacerile, persoanele fizice și investitorii străini sunt foarte sensibili la știrile despre intențiile militare ale Rusiei. Importurile de energie record reprezintă o presiune semnifictivă pe monedă, iar prima de risc a Ucrainei rămâne extrem de ridicată. Piețele internaționale de capital vor fi practic închise pentru Ucraina până la detensionare”, mai arată minuta discuțiilor.

Situația de pe piața valutară ar trebui calmată nu printr-o creștere bruscă a dobânzilor, ci prin intervenții valutare mai active și prin intervenții verbale – declarații, interviuri

Un alt participant la discuție a menționat că situația geopolitică tensionată este probabil să persiste mult timp. Rusia va continua să încerce să zdruncine situația din Ucraina, chiar și fără o invazie directă. Acest lucru va limita accesul la piețele internaționale de capital pentru o lungă perioadă de timp.

Un alt membru al CPM a fost de acord că situația de pe piețele financiare globale se schimbă semnificativ pentru toate statele, nu doar pentru Ucraina și că nu există nicio îndoială că Rezerva Federală a SUA și alte bănci centrale importante vor crește ratele dobânzilor în lunile următoare. Drept urmare, pe lângă creșterea dobânzii cheie, BNU trebuie să facă intervenții valutare mai active.

Doi membri ai CPM au cerut o creștere la 10% a dobânzii cheie. În opinia lor, un astfel de pas va fi mai ușor de înțeles pentru participanții din piață, având în vedere deciziile monetare anterioare . În plus, inflația a atins vârful în toamna lui 2021, fiind de așteptat să încetinească în continuare.

Totuși, a spus unul dintre acești participanți la discuție, situația actuală de pe piața valutară ar trebui calmată nu printr-o creștere bruscă a dobânzilor, ci prin intervenții valutare mai active și prin intervenții verbale – declarații, interviuri șamd.

O creștere prea abruptă a dobânzii cheie ar putea fi interpretată ca un semn de panică la BNU și să deterioreze și mai mult situația. „În loc să se îmbunătățească, dimpotrivă, se vor înrăutăți așteptările agenților economici, în special ale nerezidenților, care vând deja active ucrainene”, arată minuta discuțiilor.

Un alt membru al CPM a spus că investitorii străini nu sunt interesați de dobânda cheie din Ucraina, pe ei interesându-i doar situația politică de acolo. „Principalul factor de descurajare rămâne incertitudinea cu privire la escaladarea militară, nu nivelul ratelor dobânzilor. În același timp, pentru a îmbunătăți starea de spirit a populației sunt cu adevărat necesare intervenții mai active ale BNU pe piața valutară”, a arătat acesta.

Rezervele valutare ale BNU sunt de circa 29,3 miliarde de dolari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.