Aproape 15 ani au trecut de când România a aderat la Uniunea Europeană și încă nu a fost adoptată moneda euro. Acest proces va fi gata, cel mai devreme, abia la 22 de ani de la intrarea țării noastre în UE, a avertizat Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR. 2029 este ținta prevăzută în următorul raport al BNR, pentru adoptarea României a monedei euro. Termenul inițial a fost 2014. Apoi, 2019, după care 2024.
Prima oară când euro a fost cotat la București a fost anul 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi, adică echivalentul a 1,3 lei în prezent. Astăzi, 1 euro echivalează aproape 5 lei.
„Lipsa de voință politică a decidenților în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoartelor elaborate de instituțiile şi specialiștii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, respectiv 2014, 2019 şi 2024″, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărții „Capitalism şi capitaliști fără capital în România”.
România, întârziată din cauza problemelor economice și a deciziilor neinspirate luate la nivel politic
Toate cele 11 state fost comuniste care au aderat la UE au intrat deja în zona euro, iar alte două se află în curs de adoptare, Bulgaria și Croația.
Pentru ca România să adere la zona euro trebuie să îndeplinească mai multe criterii de convergență nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht, cu privire la stabilitatea prețurilor, sustenabilitatea finanțelor publice și a gradului de îndatorare, stabilitatea cursului de schimb și nivelul ratelor pe termen lung.
Adoptarea monedei euro devine o provocare din ce în ce mai mare pentru Guvernul României, în contextul în care în 2020, România avea un deficit bugetar de 9,2% din PIB, datoria publică era de 47,3% din PIB, iar dobânzile medii pe termen lung erau 3,9%. În 2021, rata anuală a inflației se anunță peste 7%, în condițiile în care în octombrie și noiembrie a fost de 7,8% – 7,9%. În plus, datoria publică poate trece de 50% din PIB în 2022.
