Aeroportul de la Mihail Kogălniceanu este aproape de malul Mării Negre, fiind o bază strategică de primă importanță. Așa se face că americanii au considerat-o potrivită pentru efortul lor militar privind estul european, cu acoperire a Orientului Apropiat și Mijlociu. Știrea că baza a fost jefuită a făcut capul de afiș al știrilor, mai ales că au fost implicate atât autorități americane, cât și române. Vă prezentăm scurta anchetă a cotidianului Adevărul.
Pe 24 noiembrie a.c., procurori ai DIICOT împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul DCCO au făcut şase percheziţii domiciliare în judeţul Constanţa. Procurorii au descoperit că, începând cu 2017, pe teritoriul României, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat, în scopul comiterii, timp de patru ani, a infracţiunii de furt calificat prin sustragerea de combustibili lichizi aparţinând guvernului S.U.A., în special motorină, din baza militară de la Mihail Kogălniceanu, precum şi din zonele dedicate efectuării unor exerciţii tactice militare situate în judeţul Constanţa. În total, şapte persoane sunt cercetate pentru furt calificat.
Surse judiciare au dezvăluit cum au operat hoţii timp de patru ani la una dintre cele mai securizate baze militare din România şi din Europa de Est. Cele şapte persoane lucrau la o societate comercială din Constanţa ce se ocupa cu administrarea generatoarelor din cadrul bazei militare Mihail Kogălniceanu. Practic, cei şapte alimentau generatoarele cu motorină. La intervale bine stabilite de timp, angajaţii societăţii comerciale veneau la baza militară Mihail Kogălniceanu cu cisterne pline cu combustibil pentru a alimenta generatoarele. La intrarea în bază, respectivii prezentau documentele justificative, după care îşi continuau drumul cu cisternele până le fiecare generator. Numai că, după cum au confirmat surse judiciare, cei şapte nu alimentau generatoarele cu cantitatea de combustibil conform contractului şi documentelor, ci îşi păstrau şi ei o cantitate cu care plecau în cisternă. Iar la ieşirea din baza militară nimeni nu avea cum să verifice dacă în cisternă mai este sau nu combustibil.
Numai că, la un moment dat, a ieşit la iveală alimentarea redusă cu carburant a generatoarelor din cadrul bazei militare, iar în luna aprilie a acestui an autorităţile americane au sesizat DIICOT. Au urmat luni întregi de verificări, strângeri de documente, monitorizări şi interceptări, iar în final toată operaţiunea a fost devoalată. Prejudiciul reclamat de către guvernul federal al S.U.A. se ridică la aproximativ două milioane de dolari.
„Departamentul Apărării nu are de făcut vreun comentariu privind investigaţia din România la care faceţi referire. Autorităţile locale din România sunt cele care au competenţă legat de acest caz”, au declarat reprezentanţi ai Biroului de Presă al Pentagonului de la Washington D.C.
BAZA VA FI MODERNIZATĂ CU 400 MILIOANE DE EURO
Forţele americane utilizează baza de la Mihail Kogălniceanu începând din anul 1999. În primăvara acestui an, MApN a lansat o licitaţie de 2,15 miliarde lei (peste 400 milioane euro) pentru modernizarea Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu. Contractul prevede, printre altele, realizarea unei piste de decolare-aterizare şi de căi de rulare, sistem de balizaj şi radionavigaţie, precum şi a unei clădiri pentru simulator de zbor. Modernizarea va fi finanţată din fonduri de la bugetul de stat.
Baza militară este în primul rând aeriană și este folosită de forţele americane de 22 de ani. În prim-plan un bătrân avion românesc MiG-21.
Şapte companii şi asocieri de companii au depus oferte, iar candidaturile vor fi evaluate până pe 28 decembrie a.c, conform informaţiilor din cadrul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Firmele ofertante provin din România, Italia, Spania şi Turcia.
Durata contractului este de 106 luni, dintre care şase luni vor fi alocate pentru proiectare, 40 de luni pentru execuţia lucrărilor, iar garanţia lucrărilor va fi de 60 de luni.
După terminarea tuturor lucrărilor de modernizare, baza aeriană de la Mihail Kogălniceau ar ajunge una dintre cele mai mari baze NATO din estul Europei, putând găzdui până la 10.000 de militari.
