Dictatorul belarus Aleksandr Lukașenko, care, după contestarea realegerii sale în funcţia de președinte al țării în august 2020 a declanşat o represiune brutală împotriva opoziţiei în Belarus, a declarat joi că protestatarii-bandiți din Kazahstan ar trebui să îngenuncheze în faţa militarilor şi să-şi ceară iertare, relatează publicaţia ucraineană Ukrainska Pravda, citată de Agerpres.
„Vreau să mă adresez din partea belaruşilor acestor protestatari (numiţi şi bandiţi de unii oameni de acolo). Le-aş spune din capul locului că au făcut ceva zgomot şi este cazul să se liniştească. Ajunge. Trebuie să negocieze cu autorităţile înainte ca situaţia să se degradeze. A întoarce ţara cu susul în jos, va fi costisitor să o refaceţi mai târziu”, a afirmat Lukaşenko într-un discurs al cărui text a fost postat pe site-ul preşedinţiei de la Minsk.
„Ar trebui ca ei să meargă să îngenuncheze în faţa militarilor, pentru a netezi această fisură care se profilează şi să se aşeze la masa negocierilor cu puterea, adică cu preşedintele Kassîm-Jomart Tokaev, mai ales că el îi invită pe toţi cei care doresc acest lucru”, a adăugat Lukaşenko, a cărui declaraţie este citată, de altfel, de numeroase media ruse.
Situaţia s-a destabilizat în Kazahstan, fostă republică sovietică din Asia Centrală bogată în rezerve de petrol şi gaze, din 2 ianuarie, când s-au declanşat proteste în oraşul de vest Janaozen, înainte de a se extinde în marele oraş Aktau, pe ţărmul Mării Caspice, apoi în Almatî, unde manifestaţiile au degenerat în violenţe şi acte de vandalism.
Manifestanţii au protestat iniţial împotriva creşterii preţului la gazul natural lichefiat, utilizat drept carburant auto în Kazahstan. Dar mişcarea vizează în prezent direct puterea în exerciţiu şi în special pe ex-preşedintele Nursultan Nazarbaiev (81 de ani), care a condus ţara cu o mână de fier timp de aproape 30 de ani şi a cărui familie ar controla cea mai mare parte a economiei ţării.
Miercuri, preşedintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev, a declarat că grupuri de „terorişti” instruiţi în străinătate s-ar afla în spatele revoltelor şi a cerut ajutor din partea Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSK), care reuneşte Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan.
De facto, OTSK este condusă de Rusia, care a trimis deja unităţi de forţe aeropurtate în Kazahstan.
Conform unor media ruse, OTSK trimite în Kazahstan un contingent mixt în care Rusia a detaşat 3.000 de militari, Belarus-500, Tadjikistan-200 şi Armenia-70 de militari. Kârgâzstanul ar fi refuzat să trimită trupe în Kazahstan, potrivit acestor surse.
Probabil că aceste tensiuni din Orientul rusesc vor duce la detensionarea militară de la frontiera cu Ucraina, Rusia neavând cum să se implice într-un război pe două fronturi, în același timp. Ar fi o decizie prea costisitoare. Prin urmare, până nu se înregistrează o calmare a spiritelor în zona Kazahstanului, Putin nu-și va duce la îndeplinire planul de atacare a Ucrainei.
