Impus pe prima scenă politică ca un partid anti-sistem, cu un potențial semnificativ în comparație cu adversarii săi, USR a ajuns astăzi pe ultimul loc în clasamentul formațiunilor de top și partidul cu cea mai mare scădere în sondaje în ultima perioadă. Teoretic, USR ar fi trebuit să câștige cel mai mult din criza politică a anului trecut. Avea toate datele ca acest lucru să se întâmple, însă a reușit contraperformanța de a fi fost perceput în final nu ca victima sistemului vechilor partide, așa cum arăta în momentul în care a fost dat afară de la guvernare, ci mai degrabă un vinovat pentru criza politică. La asta a contribuit în mare măsură mașinăria de propagandă a PNL și PSD, dar și o schimbare de atitudine a USR, odată cu alegerea la șefia partidului a lui Dacian Cioloș.
Revenirea în opoziție după nici nouă luni în care a fost alături de PNL și UDMR la guvernare, moment care a coincis cu schimbarea de garnitură la conducerea partidului, nu a redat USR energia politică. Gherila cu care obișnuise formațiunea condusă până atunci de Dan Barna a fost abandonată odată cu venirea lui Dacian Cioloș. Mai mult, mutările pe care le-a făcut noua garnitură nu doar că nu au adus procente în plus partidului, dar nici măcar nu le-a conservat pe cele pe care le avea.
Marginalizarea USR pe scena politică a fost strategic pregătită de PNL și președintele Klaus Iohannis, care s-au folosit din plin de punctele slabe ale USR. Săriți în barca puterii , USR-iștii nu au înțeles rapid că doar bunele intenții nu sunt suficiente în politică, vulnerabilizându-se prin girarea în funcții cheie a unor personaje ezitante, cum ar fi foștii miniștri ai Sănătății și Justiției.
Pe un fond de așteptare publică mare, aceștia au eșuat, nu doar pentru că nu au fost în stare să livreze, cât mai ales pentru că au fost incapabili să facă față și să riposteze la sabotajul constant al așa-zișilor parteneri de guvernare. Momentul de răvrătire a venit foarte târziu și total inadecvat situației. USR-iștii nu au ales să schimbe radical strategia când a fost vorba de măsuri de sănătate publică pe fondul pandemiei sau când era evident că nimeni nu se grăbea la Palatul Victoria sau Cotroceni cu reforma justiției, și nici măcar când au început discuțiile despre noul PNDL, botezat acum Anghel Saligny. Baletul politic pe care l-au făcut, mai ales că într-o negociere pe cont propriu Dacian Cioloș a forțat un troc politic – banii din PNDL 3 contra desființarea secției speciale – a dat apă la moară PNL care declinat tema ipocriziei și iresponsabilității USR prin toate mijloacele, plătind chiar campanii împotriva USR, cum a dezvăluit Europa Liberă .
Momentul „evacuării” USR din Guvern a fost o gură de oxigen pentru USR. În primă fază, a revenit în matca sa de partid-antisistem, însă nu a durat prea mult. După un atac susținut la adresa președintelui Klaus Iohannis, Dacian Cioloș, ajuns între timp președinte al USR, a acceptat de la Klaus Iohannis mandatul de premier, justificând că este vorba despre o asumare a responsabilității. A intrat însă în jocul șefului statului, care dublat de ofensiva PNL și mai nou a PSD, a făcut o propunere de formă, în condițiile în care USR nu avea nicio susținere în Parlament în afară de propriii senatori și deputați, și a întărit discursul că useriștii se agață de putere. Acestă teorie a căpătat relevanță având în vedere momentul în care s-a produs mutarea, în plin val patru al pandemiei când situația sanitară era critică.
De acest lucru au profitat nu doar PNL și PSD, ci și AUR care și-a consolidat statutul de partid de opoziție și care a avut cea mai mare creștere în această perioadă. Copiind tiparul partidului-anti-sistem, AUR a preluat toate temele la zi, lăsând USR în ofsaid și aproape în imposibilitatea de a transmite eficient ceva pe de o parte din cauza zgomotului făcut de partidul lui George Simion, pe de altă parte din cauza încercării de a se delimita de acesta, indiferent de legitimitatea unui demers.
USR s-a transformat dintr-un partid care putea schimba agenda, într-unul reactiv. Însă consistența pozițiilor, cel puțin până acum, a fost extrem de diluată. Strategia de comunicare s-a concentrat în jurul lui Dacian Cioloș care a intervenit în spațiul public mai ales prin intermediul unor lungi și greoaie postări pe Facebook.
Stand-by-ul USR nu este însă justificat nici de o restartare în interiorul formațiunii. Mulți dintre liderii partidului sunt nemulțumiți de poziționările lui Cioloș pe care le consideră fără angajare, dând mai degrabă semnalul că este dispus să cadă la înțelegere decât să pornească la luptă. Un exemplu în acest sens este decizia șefului USR de a merge la Guvern cu primari ai partidului, întâlnire care i-ar fi făcut mai mult bine premierului Nicolae Ciucă care printr-un comunicat a transmis că banii publici nu se vor folosi pe criterii de partid. Impresia cu care s-a rămas a fost că Cioloș a acționat după principiul „dacă nu curge, pică” și în loc să atace a încercat să cadă la pace.
Mai mult, în gestionarea internă, demersurile noului președinte sunt considerate inadecvate situației în condițiile în care în loc să se concentreze pe strategia în raport cu noua putere, Dacian Cioloș a fost mai mult interesat de un audit al alegerilor din diaspora care s-au încheiat de ceva vreme.
În acest context, la finalul lunii decembrie, USR ajunsese la cel mai mic scor în intenția de vot din ultimii ani. Sondajul Avangarde arăta o cotă a partidului lui Cioloș de 10%, în scădere susținută în ultimele luni. Aceeași imagine este și în sondajele interne unde însă AUR este la un procent de 20%, față de 17% cât îl dădea Avangarde. Cum vrea USR să revină în joc.
În căutarea celor 10 porunci
La începutul acestui an, conducerea USR a făcut primul pas pentru a reintra în joc. Deocamdată doar pe hârtie. A fost aprobat un plan de acțiune coordonat de fostul ministru Cristian Ghinea care, potrivit documentului, se concentrează în jurul a patru piloni: politicile să fie unul dintre driveri electorali, pregătirea guvernării din 2024, o mai mare coerență în reacțiile de politici ale partidului și pregătirea unor proiecte flagship la nivel local și susținerea aleșilor locali actuali pentru dezvoltarea unor asemenea proiecte.
Prima ipostaziere ar fi în identificarea a 10 mesaje cheie, „10 porunci”, puternice și de impact în societate de tipul campaniei „Fără penali”. „Trebuie să învățăm din erorile din trecut. Deși ne-am propus mai puține, am ajuns la 40 de angajamente de guvernare. Prea multe, prea înguste, prea tehnice.Am ajuns acolo pentru că am lucrat în criză de timp și pentru că (fiind încă Alianță) procesul s-a dorit inclusiv – câte ceva pentru fiecare stakeholder din Alianță. De data asta procesul trebuie făcut din timp (2022 finalizat) și să fie condus de agenda electoratului, așa cum o cercetăm prin sondaje și focus grupuri. Cele 10 mesaje cheie / 10 porunci vor fi elaborate de către Departamentul de Politici Pulblice în colaborare cu echipa de cercetare a partidului într-un proces de eliminare de tipul următor: DPP + Echipa Cercetare => Propun mesaje pentru testare => Cercetarea face testarea (focus grup) => Raport DPP => BN => Decizie BN + CP”, se arată în document.
Tot aici se explică cum ar trebui să fie „o poruncă”. În primul rând un mesaj inspirațional, scurt, ușor de transmis la nivel de stradă, să poată mobiliza electorat în jurul său și să se plieze pe prioritățile electoratului de bază și mai ales al celui care poate fi câștigat.
O a doua direcție de acțiune este crearea unui guvern din umbră, care să nu se plieze neapărat pe structura actualului executiv. Se propune o structură de clustere largi sectoriale, care „să poată gândi soluții fără a intra în logica de tunel a fiecărui minister actual”.
Potrivit documentului, „fiecare fost demnitar al USR (miniștri, secretari de stat, președinți și vicepreședinți de agenții, prefecți) trece printr-un proces de debrief cu Departamentul de Politici Publice al USR cu: concluzii, recomandări, dorință de a rămâne implicat și pregătit. Obiectivul acestui exercițiu e să avem acțiuni + oameni pregătiți pentru a pune în aplicare acțiuni/livrabile clare, majore, de impact pentru primele 100 de zile din viitoarea guvernare și cele care dau tonul. Scopul este să avem întreaga infrastructură de guvernare pregătită din timp”. Linia de comunicare este „proasta guvernare PNL-PSD / Buna guvernare USR”, oamenii partidului pliindu-se pe temele sau scandalurile zilei și venind cu propuneri.
„Vom putea să comunicăm permanent nu doar contra lor (PNLSD), ci să spunem ce vom face diferit (ajută și să spunem că am făcut cât am fost la guvernare sau am propus ca obiectiv în PNRR)”, se arată în document.
O altă direcție strategică vizează prezentarea succeselor locale ale aleșilor USR, cu mesajul că șansa reală de dezvoltare este cu fonduri europene.
Totul este coordonat de Departamentul de Politici Publice care are bugetate posturi plătite între 6.500 de lei și 14.500 de lei. Liderii USR au în plan să iasă la atac și să-și pună în practică strategia odată cu noua sesiune parlamentară.
