Disputele privind respectarea normelor statului de drept durează de mai mulți ani între Polonia, Ungaria și instituțiile Uniunii Europene. Decizia de ieri a Curții de Justiție a Uniunii Europene este un moment important în acest proces.
Începând cu organizații neguvernamentale internaționale ca Transparency International și Freedom House și continuând cu rapoarte ale Parlamentului European ca cel al lui Rui Tavares și Judith Sargentini, de peste 10 ani guvernul ungar condus de Viktor Orban și partidul său, Fidesz, sunt criticate continuu pentru măsurile de demontare a mecanismelor de frâne și echilibre și a statului de drept în Ungaria.
Politicienii Fidesz au respins aceste critici acuzând la rândul lor pe cei care le-au formulat că în spatele lor se află George Soros și forțe care vor să aducă migranți în Europa. Apoi, Fidesz și-a pierdut și cel mai important aliat, Partidul Popular European, din care făcea parte în Parlamentul European, ultima grupare conservatoare care îi mai acorda sprijin la nivel european.
Toate acestea păreau să nu conteze prea mult pentru Viktor Orban, atât timp cât fondurile europene continuau să sosească în Ungaria, iar Comisia Europeană era ocupată cu probleme mai importante.
Situația s-a schimbat însă în decembrie anul trecut, când Parlamentul și Consiliul European au adoptat un regulament care condiționează accesul statelor membre la fondurile europene de respectarea principiilor statului de drept. Fără să fie menționate concret, măsura viza Polonia și Ungaria. Imediat, cele două țări au introdus câte o acțiune în fața Curții de Justiție (CJUE), solicitând anularea regulamentului.
Solidaritate
CJUE a anunțat acum printr-un comunicat că a respins acțiunile formulate de Ungaria și de Polonia împotriva mecanismului de condiționalitate care face ca finanțările din bugetul Uniunii să depindă de respectarea principiilor statului de drept.
Referirea la bugetul Uniunii este elementul central al argumentării deciziei CJUE. Pe scurt, regulamentul urmărește să protejeze bugetul Uniunii împotriva unor afectări care decurg în mod „suficient de direct” din încălcări ale principiilor statului de drept, și nu să sancționeze, în sine, asemenea încălcări. Bugetul Uniunii, amintește Curtea, este unul dintre principalele instrumente care concretizează principiul fundamental al solidarității între statele membre.
Prin încălcarea principiilor statului de drept, buna gestiune financiară a Uniunii poate fi grav compromisă, explică CJUE. Prin urmare, mecanismul de condiționalitate poate intra în sfera competenței conferite Uniunii de tratate pentru a stabili norme financiare referitoare la execuția bugetului.
Imediat după publicarea deciziei CJUE, ministrul ungar al justiției, Judit Varga a notat pe rețelele de socializare că CJUE a luat o decizie politică din cauza legii LGBT adoptate în Ungaria. Ea a continuat: „Decizia este dovada vie că Bruxelles-ul abuzează de puterea sa. Decizia este un nou instrument de presiune asupra patriei noastre pentru că vara trecută am adoptat legea protecției copiilor”. Fidesz, partidul condus de Viktor Orban a formulat și mai drastic: „De aceea au pornit proces împotriva Ungariei, de aceea au pornit tot acest jihad al statului de drept, de aceea vor să stigmatizeze, să condamne și să pedepsească patria noastră”.
Coaliția celor 6 partide de opoziție consideră că „prin decizia de azi a CJUE a devenit clar că din cauza guvernării antidemocratice a cabinetului Orban de acum fiecare cetățean ungar va trebui să plătească bani grei”.
Conform organizației anticorupție K-Monitor din Ungaria, „Guvernul ungar are o istorie lungă de a folosi fondurile europene pentru a îmbogăți și cimenta clientela sa, iar UE a privit neputincioasă acest lucru în ultimii 10 ani. Decizia de azi a CJUE a deschis calea pentru ca această Comisie să ia măsuri mai eficiente împotriva deturnării sistematice a banilor contribuabililor din UE. Dar acest instrument va fi eficient doar dacă Comisia este decisă să o folosească”, notează K-Monitor.
Balasz Barabas
