Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri, decizional, două proiecte de lege cu măsuri anunțate în pachetul coaliției de guvernare privind ajutoare sociale și pentru firme, în contextul inflației ridicate și efectelor provocate de pandemia de Covid-19 și războiul din Ucraina. Astfel, Parlamentul a aprobat salariul de bază în agricultură de minimum 3.000 lei lunar și stabilirea unui minim de 22 de lei pe zi pentru hrana din spitale.
Proiectul de lege, adoptat cu 269 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă” şi şase abţineri, stipulează şi acordarea de facilităţi fiscale persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară.
„Prin derogare de la prevederile art. 164 (…) din Codul muncii, până la sfârşitul anului 2022, pentru domeniul agricol, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră. În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2028, pentru domeniul agricol, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună”, prevede actul normativ.
Potrivit acestuia, perioadele lucrate în sectorul agricol constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
„Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor din domeniile respective pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat. Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale”, conform proiectului adoptat.
Stabilirea salariului de bază minim brut în domeniul agricol la minimum 3.000 lei lunar este prevăzută în programul de măsuri economice şi sociale „Sprijin pentru România”, care a fost prezentat luni de liderii coaliţiei de guvernare.
Deputaţii USR nu au fost de acord cu acest proiect pe care l-au criticat în plenul Camerei Deputaţilor.
„E un proiect care face o reducere a impozitării muncii în sectorul specific al agriculturii, pe modelul aplicat în sectorul construcţiilor. Dacă ar fi după noi, nu asta este metoda de a acţiona. Cel mai bun mod de a acţiona era să ajuţi predominant salariile mai mici, unde avem o impozitare aberantă a muncii.
În România avem cele mai mari taxe pe salariile mici din toată Europa, (…) gonind astfel românii din România. Avem o problemă şi trebuie la un moment dat să vorbim şi despre lucrul acesta. Optim nu este să reducem, pur şi simplu, toată cota de taxare, optim era să dăm o deducere”, a declarat deputatul USR Claudiu Năsui.
Liderul grupului AUR, George Simion, a spus şi el că acest proiect nu este unul potrivit, adăugând că o să provoace „mai mult haos”.
„E înduioşătoare grija pe care o avem faţă de ţăranii români şi felul în care vrem să-i fiscalizăm. Din păcate, m-am întors din Sicilia şi Sardinia, regiunile cele mai sărace din Italia, şi vreau să vă zic că ţăranii români au plecat acolo, au deja salarii de 3.000 de lei, unii chiar 3.500 de lei, alungaţi din ţară. Nu o să le dea nimeni în România în agricultură, în acest moment, fără piaţă de desfacere, astfel de salarii. Combateţi cauza, nu efectul. În rest, o să ne facem că facem şi o să facem mai mult haos chiar şi în economia de subzistenţă pe care România o are”, a menţionat Simion.
Liderul grupului deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a afirmat că proiectul trebuie implementat foarte rapid pentru că va ajuta la îmbunătăţirea nivelului de trai în România.
„Luni, adică acum două zile, preşedinţii partidelor care formează coaliţia de guvernare au anunţat un set de măsuri sociale şi economice pentru a îmbunătăţi nivelul de trai din România. La doar două zile, astăzi, în Parlament, votăm acea inţiativă a PSD semnată şi de colegi de la minorităţi şi de la PNL, o iniţiativă care deja urmează o metodă patentată, o lege în acelaşi sens a fost implementată de Guvernul PSD în 2019 în domeniul construcţiilor. A dat rezultate extraordinare.
Era imperios necesar ca şi în domeniul agricol şi în industria alimentară să urmăm acelaşi model, pentru că, de prea multe ori, atunci când sunt anunţate crize, România nu se adaptează din timp, nu încearcă să prevină aceste crize şi deja la nivel mondial se discută despre o penurie a alimentelor şi despre o lipsă acută a produselor de bază”, a explicat Simonis, conform Agerpres.
PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, a declarat, la rândul său, deputatul Florin Roman.
„Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestei legi. Sunt foarte multe componente liberale pe partea de investiţii preluate de către Guvern în acest pachet, în special pe partea de investiţii, în special pe partea de IMM-uri, componenta liberală este una foarte puternică în acest pachet. Şi noi am lucrat cu premierul, cu colegii miniştrii liberali, astfel încât componenta liberală, partea de nivestiţii, să fie una extrem de puternică pe lângă ceea ce au propus colegii noştri pe partea socială”, a subliniat Roman.
Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, iar Camera Deputaţilor este for legislativ decizional.
Alocația de hrană în spitale – minim 22 de lei/zi
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege potrivit căruia cuantumul alocaţiei de hrană în unităţile sanitare publice se va actualiza anual în funcţie de rata inflaţiei şi nu poate fi mai mic de 22 lei/zi de spitalizare. S-au înregistrat 190 voturi „pentru” şi 6 abţineri.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul instituirii unor norme noi cu privire la alocaţia de hrană în unităţile spitaliceşti, precum şi la procedura de stabilire a acesteia.
„Autorităţile publice locale pot participa la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite în condiţiile legii, bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităţilor sanitare cu paturi transferate, suplimentare alocaţie de hrană, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale”, prevede proiectul.
De asemenea, „cuantumul alocaţiei de hrană în unităţile sanitare publice se stabileşte prin ordin al ministrului Sănătăţii, se actualizează anual în funcţie de rata inflaţiei şi nu poate fi mai mic de 22 lei/zi de spitalizare”, conform Agerpres.
Cheltuielile aferente alocaţiei de hrană în unităţile sanitare publice se asigură prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Alocaţia de hrană poate fi suplimentată prin decizie a consiliului de administraţie al unităţii sanitare în condiţiile identificării altor surse de finanţare decât sumele provenite din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate şi de la bugetul de stat.
Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, prevăzut de prezenta lege, şi de alocaţia de hrană astfel cum a fost stabilită. Modalitatea de decontare a serviciilor medicale pentru aceste persoane se aplică şi alocaţiei de hrană, mai prevede proiectul.
Camera Deputaţilor este for decizional.
Măsurile urmează să intre în vigoare la data de 1 iunie 2022, după ce vor fi promulgate de președintele Klaus Iohannis.
Premierul Nicolae Ciucă a anunțat marți seara că a discutat cu miniștrii responsabili despre pachetul de măsuri „Sprijin pentru România” și că soluțiile legislative sunt în lucru. Impactul bugetar al pachetului este de aproape 4 miliarde de euro, dintre care 1,8 miliarde de euro sunt fonduri europene, potrivit președintelui PSD, care reprezintă 3,4% din PIB.
