Tranziţia de la avioanele de fabricaţie sovietică MiG-29 la avioanele de luptă americane de generaţie a cincea F-35, pe măsură ce armatele europene îşi modernizează flotele, va fi una dificilă, susţine un fost pilot de teste, relatează Insider. Avioanele F-35 au ajuns și în România, ca sprijin american NATO și acest gen de avion scump și sofisticat e prevăzut a veni în continuarea programului de dotare cu avioane F-16.
Motivul este faptul că piloţilor antrenaţi pe avioane sovietice din ţări precum Polonia, Slovacia şi Bulgaria, care au încă în flota lor aparate MiG-29, le-ar fi mult prea greu sau chiar imposibil să înveţe să zboare cu ele. Polonia are cele mai multe MiG-uri 29 operaţionale, şi anume 23. Flota Poloniei mai e compusă din 36 de avioane F-16 de fabricaţie americană. În 2020, Varşovia a comandat 32 de aparate F-35 pentru a-şi moderniza forţele aeriene. Potrivit lui Billie Flynn, locotenent-colonel în rezervă al forţelor aeriene canadiene şi pilot senior de teste specializat în avioane F-35, această flotă mixtă va crea dificultăţi Poloniei.
„Există mentalitatea rusească, a Blocului Estic versus cea a (aşa-numitelor) cadre occidentale”, antrenate pe F-16, ale Forţelor Aeriene poloneze, iar piloţii acestor cadre nu fac schimb de locuri, spune expertul. Acesta susţine că pentru a face trecerea la F-35 – unul din cele cinci modele de avioane de generaţia a cincea din lume – piloţii ar fi obligaţi să facă un „salt” mult prea radical de mentalitate. Piloţii antrenaţi pe F-16 sau „cadrele occidentale„ din Forţele Aeriene poloneze vor fi capabili de această tranziţie, dar nu la fel se poate spune despre piloţii din „blocul estic”. Pentru un pilot performant în ceea ce priveşte pilotarea MiG-urilor ar putea fi „prea mult” să i se ceară să treacă direct la pilotarea „acestei nave spaţiale” care este F-35, spune Flynn. Aparatele F-16 (un avion multirol) şi MiG (avion de superioritate aeriană) au capabilităţi similare, ambele fiind avioane de luptă de generaţia a patra. De altfel, modelul sovietic a fost construit tocmai pentru a fi o replică la variantele americane F-16 şi F-15.
De ce este dificilă tranziţia? Potrivit expertului, problema nu ţine atât de abilităţi de zbor, cât de adaptarea la o nouă filosofie de construcţie, care face tranziţia aproape imposibilă. „Deosebirile sunt: în fiecare parte a modului în care mecanizăm aparatul de zbor în Occident faţă de cum îl proiectează Rusia pe al lor, filosofia de pilotaj, modul cum sunt gândite cabinele, cum este procesată informaţia”, a explicat expertul pentru Aviationist. Dimpotrivă, există o trecere mai firească ca următorul „pas logic înainte” pentru piloţii obişnuiţi cu F-16, în ciuda saltului generaţional, întrucât ambele modele sunt produse de Lockheed Martin. Or, cadrele MiG nu dispun de acest sistem de referinţă. Din cele 30 de state membre NATO doar Bulgaria, Slovacia şi Polonia mai au aparate de zbor sovietice operaţionale. Ele au deja probleme de mentenanţă pe măsură ce aceste aparate se învechesc, iar relaţiile tensionate cu Rusia fac dificilă înlocuirea pieselor.
Printre ţările europene care fie au deja operaţionale modele F-35, fie au făcut comenzi până acum sunt Finlanda, Elveţia, Belgia, Polonia, Danemarca, Italia, Norvegia, Marea Britanie şi Olanda. Ultimele cinci sunt fondatoare ale programului de dezvoltare a F-35.