Călin Georgescu înghesuit pe probleme de istorie și antisemitism

Călin Georgescu, dorit premier sau chiar președinte al țării de AUR, este intens urmărit în tot ceea ce spune, mai ales când este la o televiziune de răspândire națională. Recent numit președinte de onoare al Alianței pentru Unirea Românilor, el a declarat, luni seară, la Antena 3, că Zelea Codreanu și Ion Antonescu au făcut „și fapte bune”, dar și fapte pe care nu le poate comenta, dar „pe care trebuie să le demonstreze istoricii”.

Tot referitor la Codreanu și Antonescu, Georgescu a spus că „față de martiri nu poate să aibă păreri” și că „îngenunchează în fața poporului român”.

Georgescu a mai spus că poporul român nu este „anti nimic” în general, în momentul în care a fost întrebat despre Holocaustul din România.

Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, Maximilian Katz, directorul Centrului pentru monitorizarea și combaterea antisemitismului în România, și Alexandru Muraru, consilierul premierului pe probleme de xenofobie și antisemitism și deputat PNL de Iași, au reacționat în urma declarațiilor făcute de președintele de onoare al AUR, Călin Georgescu, luni seară, la Antena 3.

„AUR, grupare extremistă și antisemită”, „O eroizare a liderilor fasciști, politică extremistă”, „Un partid politic are oficial azi misiunea reabilitării Mișcării Legionare” sunt doar câteva dintre reacțiile celor trei.

Principalele declarații făcute de Călin Georgescu, luni seară, la Antena 3:

Reporter: Nu vă temeți că vă izolați când le spuneți eroi legionarilor, lui Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu? 

• – Am două observații: 1. Toți au făcut și fapte bune și altele mai puțin bune, dar în general un lider autentic este cel care spune adevărul și, dacă nu spui adevărul, nu ai cum să fii lider. Istoria a fost mistificată și sunt foarte mulți oameni fabricați, iar puterea a fost luată pe bani în ultima perioadă, în ultimii 30 de ani.
• Sub acest aspect, referitor la întrebare, trebuie să păstrăm un echilibru. Au fost și fapte bune, și fapte pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru. Față de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră și rămân în istoria noastră.
• În primul rând, poporul român nu este anti nimic în general (întrebat fiind de Holocaustului din România, n.red.).
• Discutăm despre echilibru și trebuie să ai respect oriunde e suferința pe această planetă. În fața suferinței poporului român eu îngenunchez.
• Noi nu am cunoscut cuvântul toleranță, dar am cunoscut mila creștină, ospitalitatea și prietenia.
• Aș dori să menționez că Biblia a fost scrisă la Ierusalim, nu la Chiajna. Iar Iisus Hristos s-a născut la Betleem, nu la Fălticeni. Steinhart a spus că e 100% evreu, dar 1000% român.  Asta a înnobilat poporul român. Ce s-a întâmplat, s-a întâmplat, suntem în 2021.
• Suntem într-un moment în care corabia umanității se scufundă. România trebuie să participe intens la salvarea acestei lumi.
• Credeți că președintele Israelului s-ar întâlni cu dumneavoastră? Pacea este cea trebuie să domine și toți avem nevoie unii de alții. Eu sunt primul care sunt gata să îmi asum această responsabilitate. Dialogul este simplu. Nu ne putem vindeca decât împreună și atunci ne îmbrățișăm și îi spun celuillalt: iartă-mă frate, am greșit.
• Sunteți filorus? Sunt o persoană care a apreciat întotdeauna cultura lumii. În primul rând sunt românofil. Cunosc de Anna Plavova, Ceaikovski. Îl admir pe Dostoievski etc. Trebuie admirată dorința de pace și pacea ca să o construiești, nu ca să o distrugi. Noi suntem într-un ceas istoric al lumii. Pacea vine din modul în care facem pace cu noi înșine.
• Sunteți pro-NATO, pro-UE? Eu sunt pro demnitatea țării mele. E foarte bine că suntem în NATO și UE, dar trebuie să îl folosim în interesul național profund.
• Adrian Ursu: Dimineața când vă priviți în oglindă, știind că mii de oameni vă socotesc omul salvator al României, vă apasă responsabilitatea asta? Care ar fi primele 3 măsuri pe care le-ați lua în primele 3 zile de conducere a României, azi 31 ianuarie? Nicolae Bălcescu spunea că viața nu merită trăită dacă e trăită în genunchi în fața altora. Primul lucru înseamnă demnitatea națiunii române, acest e scopul principal.
• Măsuri: eliminarea pierderilor rapid, astfel încât să nu se mai scurgă printre degete toată bogația națiunii, un învățământ autentic care să creeze oameni de valoare, o siguranță materială pentru toți românii.
• Dar care ar fi primele trei măsuri concrete? Construcția începe cu tine însuți. Persoana ta este sufletul tău.
• E nevoie de schimbarea totală a sistemului, de protecția micului proprietar.
• Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea ființei umane.
• Despre asasinarea lui Nicolae Iorga și Armand Călinescu la ordinul legionarilor: Când istoria este mistificată, nu ai ce să discuți.

Context

Care a fost rolul României în Holocaust?

Prima măsură discriminatorie oficială a fost luată de guvernul Goga/Cuza care în ianuarie 1938 a adoptat un decret care a stat la baza retragerii cetățeniei române a unui număr de 225.222 de evrei din totalul de peste 800.000 care trăiau în România la acea dată.

Pe 6 septembrie 1940 a fost instaurat regimul național-legionar condus de Ion Antonescu, aliat cu Mișcarea Legionară, care a trecut la legiferarea unor măsuri de excludere din viața publică a evreilor și de spoliere economică a lor.

În ianuarie 1941 legionarii, angajați într-o luptă pentru putere cu Antonescu, au ucis peste 120 de evrei în Pogromul de la București. Violențele fizice împotriva evreilor s-au generalizat după intrarea României în războiul împotriva URSS în vara lui 1941. Pogromul de la Iași și Trenurile Morții, „curățirea terenului” în Basarabia, Bucovina și Herța, deportările și marșurile morții în Transnistria, masacrele din Transnistria (Bogdanvka/Golta, Odessa, Berezovka, etc), lagărele de pe întreg teritoriul Transnistriei, deportarea romilor în vara lui 1942 constituie parte integrantă a Holocaustului. Antonescu a dorit să curețe România de evrei și a supus unei politici de genocid pe evreii din Basarabia, Bucovina (inclusiv sudul neocupat de URSS în iunie 1940), Herța, Dorohoi (neocupat de sovietici în iunie 1940) și Transnistria. Evreii din Vechiul Regat și Sudul Transilvaniei au scăpat de deportare în masă atunci când, în vara lui 1942, Antonescu s-a răzgândit și nu a mai acceptat punerea în practică a planului german care prevederea deportarea a 275.000 de evrei în lagărul de la Belzec.

Potrivit Raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” publicat în 2004 statul român se face responsabil de moartea a 280 – 380 mii evrei și 11 mii de romi în perioada 1940 – 1944.