De cine este sprijinit AUR: ruta de la preoții din Biserica Ortodoxă către neolegionarism. Camaraderia dintre Simion și Noua Dreaptă

0
250

Multă vreme, extrema dreaptă din România a părut proprietatea unor personaje-anomalie. Asocierile descoperite de cercetătoarea Adina Marincea arată cum funcționează o mișcare care a căpătat, în ultimii ani, fețe cunoscute, prezență parlamentară și o deosebită forță de a nega faptele și legăturile. Liderii AUR, de la George Simion la Claudiu Târziu și „prezidențiabilul” Călin Georgescu, sunt într-o mișcare energică și charismatică de liniștire a opiniei publice. În spatele încercărilor de a se rupe de extremism, se manifestă însă vechi alianțe cu mișcările neolegionare.

Asociaţia Gogu Puiu a serbat 6 ani de existenţă pe 23 ianuarie 2022

Recent, Asociaţia Gogu Puiu a serbat 6 ani de existenţă, pe 23 ianuarie, organizând diferite evenimente, printre care şi o conferinţă la care au participat feţe bisericeşti, academicieni, artişti şi alte asociaţii neolegionare. Pe pagina de Facebook, acestora le sunt aduse mulţumiri pentru sprijinul de durată faţă de mişcare. „Pentru drumul pe care l-am parcurs până acum avem a mulțumi Înaltpreasfinţitului Teodosie Arhiepiscopul Tomisului, care ne-a dat binecuvântarea sa de la început și care ne este mereu alături, organizației-mentor, Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, Frăției Ortodoxe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, maestrului Dan Puric, domnului profesor Marian Cojoc, și tuturor celor care ne oferă încrederea lor și ne sprijină în mod tainic”. Atât în 2022, cât şi în 2018 şi 2016 Înalt Preasfinţitul Teodosie, Dan Puric şi Frăţia Ortodoxă participau la comemorările legionare organizate de Asociaţia Gogu Puiu. Ceremonii însoţite de slujbe religioase realizate de preoţi în prezenţa ÎPS Teodosie şi promovate pe Trinitas TV.

Asociaţia care organizează taberele de îndoctrinare legionare, au arătat reporterii Să fie Lumină, are aceeaşi adresă de contact ca şi partidul „Totul pentru Țară” – urmaşul politic al Mişcării Legionare, partid desfiinţat în 2015 prin hotărâre judecătorească. Deşi nu a existat o susţinere oficială a Bisericii Ortodoxe Române pentru Mişcarea Legionară, au fost mulţi preoţi sau teologi care au colaborat cu legionarii în mod activ sau au avut simpatii legionare.

Vechile legături dintre BOR și legionari

Ortodoxismul a fost un element central al mişcării. Ritualurile legionare – sfinţirea steagurilor cu svastici, funeraliile, ceremoniile de comemorare erau realizate de preoţi, unii dintre ei fiind implicaţi chiar şi în violenţele antisemite. Teologul ortodox Nichifor Crainic a fost unul dintre ideologii şi propagandiştii de bază ai Mişcării. Arhivele au arătat că unii preoţi legionari – membri sau susţinători ai Gărzii de Fier -, au participat activ la Holocaust. În pofida acestui lucru, au fost canonizaţi ca „sfinţi martiri ai închisorilor”, ştergându-li-se astfel trecutul fascist (vezi Ionuţ Biliuţă) printr-un exerciţiu reuşit de rescriere a istoriei. Mişcarea neolegionară de astăzi păstrează viu cultul „sfinţilor închisorilor”, printre ei şi preoţi legionari. Câteva din cele mai vizibile exemple au fost cazul măicuţelor de la mănăstirea Petru Vodă filmate când îi cântau Părintelui Iustin Pârvu (militant legionar până la sfârşitul vieţii) „Sfântă tinereţe legionară” la aniversările de 90 şi 92 de ani. Înainte să moară, Iustin Pârvu ar fi binecuvântat Frăţia Ortodoxă, semn al familiarității cu gruparea.

Poză pe profilul facebook al Frăţiei Ortodoxe, din 21 noiembrie 2021

Preoții, nelipsiți în imaginile neolegionarilor

Feţele bisericeşti sunt prezente şi la ritualurile şi ceremoniile legionare actuale – inclusiv la Comemorarea anuală a „Căpitanului” de la Tâncăbești. Apar frecvent și în pozele grupurilor neolegionare ca Asociaţia Gogu Puiu sau Frăţia Ortodoxă, mai nou şi alături de membri AUR sau de Călin Georgescu. Din acest motiv nu ar trebui probabil să ne mire că George Simion şi membrii AUR ţin întâlniri în curtea bisericilor, sau că Georgescu a început să ţină predici politice enoriaşilor direct din biserică. Desigur, fără mască.

Legăturile AUR şi ale lui Călin Georgescu cu organizatorii taberelor de îndoctrinare legionară

Fiica legionarului Gogu Puiu – Zoe Rădulescu, este prezentă la evenimentele Asociaţiei, iar nepoata legionarului – Elena Puiu (Sechila) – este chiar președinta Asociației Gogu Puiu şi soţia lui Eugen Sechila – coordonatorul „taberelor de haiducie”.

Cuplul Sechila-Puiu într-o postare pe profilul Elenei Puiu din 2016 din care se înţelege că erau în luna de miere. În postările ei găsim atât elogii aduse „Căpitanului” Zelea Codreanu, citat de ea ca spunând: „Un Român absolut trebuie să fie legionar”, cât şi o poză de la un marş cu făclii pe 14 mai 2019, pentru comemorarea arestării în masă a legionarilor din 1948

Cuplul Sechila-Puiu, reprezentant al Asociaţiei Gogu Puiu, a fost alături de Călin Georgescu la lansarea asociaţiei Pământul Strămoşesc, aşa cum chiar postarea de pe pagina lor o arată.

Imagine de la lansarea Asociaţiei „Pământul Strămoşesc”, publicată pe pagina Asociaţiei Gogu Puiu. A se observa insigna purtată de Eugen Sechila – simbolul Gărzii de Fier

Călin Georgescu – veriga la vedere dintre aceste mișcări și AUR

De altfel, Asociaţia Gogu Puiu l-a susţinut în mod activ pe Călin Georgescu şi al său proiect „Hrană. Apă. Energie” încă cel puţin din 2016, când aceştia cereau să fie luat în considerare ca premier. Legionarul Gogu Puiu a fost elogiat de Sorin Lavric în Parlament chiar în preajma „Zilei de Amintire a Holocaustului”, în 2021, însă legăturile AUR cu urmaşii legionarului sunt mai vechi. În august 2019, când George Simion a lansat mişcarea politică „România Mare în Europa” la Sala Dalles în Bucureşti, aducând împreună toate grupurile care l-au susţinut până atunci, printre cei care au luat cuvântul a fost şi Zoe Rădulescu. Fiica legionarului Gogu Puiu, activă în asociaţia cu numele lui. Acest lucru arată clar legăturile trainice ale liderilor AUR cu gruparea neolegionară. Urmaşii postdecembrişti ai Mişcării Legionare Conform unei investigaţii Europa Liberă, Asociaţia Gogu Puiu este o „organizaţie satelit” a „Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu” – înfiinţată în 2008. Aceasta ar fi urmaşa partidului neolegionar „Totul pentru Țară” (numit o perioadă „Partidul Pentru Patrie”) înfiinţat în 1993 de un grup de foşti legionari. Continuitatea ideologică era vizată chiar din nume, care coincidea cu partidul legionar înfiinţat în 1934 ca urmare a dizolvării Gărzii de Fier de către guvernul liberal. Printre fondatorii contemporani se număra şi liderul Rezistenței din Munții Făgărașului – partizanul Ion Gavrilă Ogoranu, devenit un simbol al anticomunismului codrenist pentru mişcările de extremă dreapta postdecembriste, conform lui William Totok. Asociaţia Gogu Puiu şi Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu au relaţii apropiate şi cu Frăția Ortodoxă şi cu Noua Dreaptă. Acestea au în comun manifestaţii rasiste ori xenofobe, precum „Marșul împotriva colonizării României”. Acesta a fost un protest din 2018 în care asociaţiile ultranaţionaliste, în frunte cu Noua Dreaptă, cereau retragerea României din Pactul pentru Migrație şi interzicerea primirii de refugiaţi în România, afişând bannere antirefugiaţi cu simboluri asociate Germaniei Naziste (ex. runele Odal, Tyr). Corespondentul Europa Liberă William Totok scria în investigaţia de la finalul lui 2018 că „Numitorul doctrinar comun, asumat sau deghizat, după intrarea în vigoare a aşa-numitei legi antilegionare, din 2015, existent între toate aceste organizaţii are la bază ideologia lui Corneliu Zelea Codreanu, adaptată la realităţile actuale”.

George Simion şi Noua Dreaptă: un deceniu de camaraderie

În asaltul primăriei de la Timişoara, George Simion se pare că i-ar fi mobilizat pe cei de la Noua Dreaptă Mehedinţi, deşi a negat apoi că ar avea vreo legătură cu cei aduşi cu autocarul din afara Timişoarei şi amendați. Legăturile lui Simion cu Noua Dreaptă datează cel puţin din 2009 când, ca lider al mişcării „Noii Golani”, Simion a organizat la Bucureşti împreună cu Noua Dreaptă o manifestare împotriva regimului comunist de la Chişinău. În 2010, aproape 40 ONG-uri din Moldova şi-au arătat îngrijorarea şi dezacordul ferm faţă de marşul pe care intenţionau să îl organizeze la Chişinău de Ziua Naţională a României Noua Dreapta, Noii Golani, Garda de Fier şi Legionarii din România – văzute ca „grupări extremiste cu scopul de a reactiva spiritele naţionaliste” în R. Moldova. Şi în 2012 Noii Golani şi Noua Dreaptă au organizat o manifestaţie similară la Bucureşti, ceea ce arată trăinicia relaţiei dintre ele, care vedem că e încă activă şi astăzi.

Noua Dreaptă, o scurtă istorie

Noua Dreaptă – una dintre cele mai longevive grupări de extremă dreapta, este şi ea conectată cu Partidul neolegionar „Totul pentru Ţară” (fostul „Partid pentru Patrie”), fiind aripa tânără care s-a desprins de partid din cauza neînţelegerilor cu ceilalţi, aşa cum arată un alt articol al Europa Liberă Moldova. Noua Dreaptă s-a înfiinţat în 1999, în 2000 s-a înregistrat ca ONG şi se autodefineşte ca „structură militantă, radicală, creştin-ortodoxă” cu o afiliere clară pro-legionară, pe filiera lui Zelea Codreanu. Primul simbol utilizat de Noua Dreaptă (ND) a fost crucea celtică pe fundal verde (amintind de Mişcarea Legionară) – unul dintre cel mai des utilizate simboluri în extrema dreaptă, şi deci printre cele mai uşor de recunoscut. În 2015, când a devenit partid, ND şi-a schimbat stema, păstrând fundalul verde. Noua emblemă seamănă cu cea a Partidului Naţional-Democrat – partid neonazist din Germania – se arată în ghidul de simboluri ale extremei drepte elaborat de Fundaţia Friedrich-Ebert-Stiftung. Schimbarea a fost determinată de legea din 2015 care interzice folosirea simbolurilor legionare.

ND are filiale în mai multe ţări: Moldova, Italia, Germania etc. şi se organizează pe „cuiburi” locale, la fel ca Mişcarea Legionară interbelică. Este o organizaţie antisemită, rasistă, xenofobă, homofobă, antiavort, care nu e străină de acte de violenţă. În 2021 membrii ND îmbrăcaţi în negru au organizat o contramanifestaţie la marşul Pride în Cluj în care au afişat bannere şi au scandat „Moarte dictaturii toleranței!”. Aspiraţiile politice ale ND sunt clare nu doar datorită înfiinţării partidului, ci şi din alianţa creată în 2017 cu Partidul România Unită (PRU) şi Partidul România Mare (PRM) – Blocul Identității Naționale în Europa (BINE), despre care presa rusă Sputnik a relatat cu entuziasm. Partidul Noua Dreaptă a obţinut sub 1% din voturi la alegerile parlamentare din 2020. Apropierea de George Simion şi acţiunea de la Timişoara ar putea să prevadă o posibilă alianță, formală sau informală, cu AUR.

Cultul Căpitanului – liantul extremei drepte postdecembriste

ND împreună cu alte grupări neolegionare îl comemorează anual pe Zelea Codreanu la Tâncăbeşti – locul asasinării sale. Astfel de evenimente sunt promovate pe portaluri ca ortodoxinfo.ro şi diverse website-uri de extremă dreapta pe care însă nu dorim să le promovăm. Cea mai recentă a avut loc în noiembrie 2021, organizată împreună cu Fundația Ion Gavrilă Ogoranu şi alte grupări. În filmare putem vedea şi un steag AUR – cu sloganul „familia, patria, credința, libertatea”. Astfel de ceremonii sunt încărcate de simbolism legionar – de la tradiţionalele ii şi „cămăşi verzi” care imită uniforma Gărzii de Fier şi încă pot fi zărite în mulţime, la steaguri şi icoane cu chipul lui Codreanu şi ritualica strigare a „Prezenţei” sau chiar salutul legionar.

Imagine din filmarea comemorării din 2021 pe un cont de YouTube

Frontul neolegionar mută politica românească spre extrema dreaptă

Vedem deci că deşi liderii AUR neagă cu vehemenţă etichete precum „extremist” sau „legionar” și acuză o lipsă de argumente, aceştia au alianţe trainice cu principala reţea de grupări neolegionare din România. Legături pe care liderii AUR tind să le ferească de văzul public, întrucât normele politice democrat-liberale pe care este fondată societatea posttotalitară consideră astfel de afilieri extremiste. Pentru a trece peste filtrul liberal şi antifascist, e nevoie de exprimări ambigue, contradictorii, de negare, de victimizare, de omiterea unor aspecte. George Simion și liderii AUR par să joace pe rând şi rolul „poliţistului bun” şi pe cel al „poliţistului rău”, pentru că se adresează către două tipuri de public radical diferite – publicul liberal, pe care nu vor să îl alarmeze prea tare, şi un public mai susceptibil la viziuni naţionalist-autoritare şi antidemocratice – pentru care mai scapă câte un antisemitism voalat sau câte o remarcă homofobă sau xenofobă. Reţeaua neolegionară din jurul AUR nu este, deci, o întâmplare, ci este chiar viziunea lui Simion privind unirea „forţelor patriotice”. Din acest punct de vedere, AUR nu se radicalizează, AUR era deja radicalizat. Mai degrabă, acum începem să înţelegem o parte dintre noi acest radicalism. Diferenţa principală între fascism şi populismul de dreapta stă în folosirea violenţei, şi asta îi linişteşte pe mulţi gânditori liberali sau conservatori. Violenţa postfascistă nu este însă de neglijat. Ea înseamnă adesea atât creşterea până la saturaţie a conflictului politic, cât şi erodarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, sau multiple forme de violenţă – rasistă, sexistă, homofobă, uneori chiar şi fizică, asupra celor mai vulnerabile grupuri. Poate să însemne ameninţări la adresa presei şi a oricui contestă viziunile liderilor extremişti, sau incitări periculoase şi greu de controlat. Indiferent cum alegem să definim AUR sau cum alege AUR să se definească retoric, reţeaua neolegionară în care se învârt liderii lui ne spune ceva despre ce tip de valori şi idealuri îi animă pe aceştia. Şi ne oferă un potenţial răspuns privind radicalizarea subită pe care o vedem în ultimele luni, și posibile noi motive de îngrijorare pentru cele ce vor veni. (Libertatea)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.