Ce este „finlandizarea” Ucrainei, soluția propusă pentru calmarea tensiunilor cu Rusia și de ce spun experții, și chiar finlandezii, că nu va funcționa

0
251

Una dintre soluțiile de compromis în cazul Ucrainei, care ar dori să se alăture alianței Vestului, în ciuda Rusiei, ar fi „finlandizarea” acestui stat fost sovietic. Statutul bravei Finlande, fostă colonie a Imperiului țarist, care a sfidat puterea lui Stalin, dând o serioasă lecție militară lui Stalin între 1939-1940, se referă la faptul că cele două blocuri de după al Doilea Război Mondial s-au înțeles ca Finlanda să nu aparțină niciunuia, fiind un teren neutru între marile puteri, dar, în același timp, prietenos cu ambele blocuri: cel occidental și cel comunist. Finlandizarea Ucrainei acum ar putea compromite de fapt independența Ucrainei și ar oferi Moscovei pârghii pentru a controla Kievul, scriu Financial Times și New York Times.

Situația Ucrainei, adeptă a modelului vest-european, a devenit principala problemă de politică externă mondială, din 2021-2022

Finlandizarea Ucrainei „este o opțiune aflată pe masa discuțiilor” pentru detensionarea crizei din estul Europei, a afirmat președintele francez Emmanuel Macron, răspunzând unei întrebări adresate de jurnaliști în timpul turneului său diplomatic de zilele trecute, potrivit New York Times. Chestionat în mod public pe această temă, el a făcut ulterior un pas înapoi, afirmând că nu a folosit cuvântul nici în discuțiile cu jurnaliștii, nici în cele cu liderii politici. Dar alți oficiali francezi au folosit formula, iar alți comentatori sau observatori au propus această soluție pentru rezolvarea crizei ucrainene. Termenul se referă la neutralitatea strictă adoptată de Finlanda în timpul Războiului Rece și consfințită de un tratat din 1948 cu Moscova, în mijlocul tensiunilor dintre URSS și Occident.

Tratatul asigura că, spre deosebire de țările din estul Europei, Finlanda nu se va confrunta cu o posibilă invazie sovietică, iar în schimb va accepta să nu adere la NATO și, practic, va permite vecinului de la est să își exercite influența asupra politicii sale externe și nu numai. Nu francezii sunt cei care au adus finlandizarea în discuție. Termenul a fost introdus în anii 1960 de germani, dar în contextul crizei ucrainene a fost folosit încă din 2014. În acel moment, după invazia rusească a Crimeei, veteranii Războiului Rece au readus finlandizarea în discuție. Printre ei s-au aflat fostul secretar de Stat al SUA Henry Kissinger, care a scris în Washington Post că „ucrainenii ar trebui să adopte o poziție similară cu cea a Finlandei”, și fostul consilier pe probleme de securitate al președintelui SUA Zbigniew Brzezinski, care a scris și el că „modelul finlandez este ideal pentru Ucraina”. Însă finlandizarea, scrie New York Times, nu doar că ar exclude aderarea Ucrainei la NATO, dar ar oferi Moscovei o pârghie puternică în influențarea politicii ucrainene – concesii pe care și Ucraina, și NATO le găsesc inacceptabile. Prin urmare, cei mai mulți experți observă că finlandizarea neagă chiar dorința ucrainenilor, de a se apropia de Occident. „Toate acestea merg împotriva dorințelor Ucrainei”, a observat Anna Wieslander, expertă a Atlantic Council. „Ar reprezenta o mare schimbare de la scopul politic pe termen lung de a adera la NATO și UE, adică ceea ce își doresc”, a subliniat Wieslander.

„Vestul trebuie să reziste acordurilor de securitate care ar compromite independența Ucrainei”

Mulți observatori spun că ideea „neutralității” Ucrainei nu este una credibilă. Într-un text publicat de board-ul editorial, Financial Times a avertizat zilele trecute că comparațiile între Finlanda și Ucraina sunt atractive, dar superficiale și nu stau în picioare.

Finlanda a fost neutră în timpul Războiului Rece și atentă să nu antagonizeze URSS. Dar era totuși o democrație prosperă, cu cetățeni care trăiau într-un stat suveran. Lucrurile sunt diferite cu Ucraina. Vladimir Putin pune sub semnul întrebării dreptul acestei țări la independență. El sugerează că ucrainenii nu au o naționalitate distinctă de cea a rușilor. Și consideră că democrația ucraineană este o amenințare potențială la adresa propriului sistem de putere de la Moscova, scrie Financial Times. În plus, Rusia a anexat Crimeea în 2014 și a susținut conflictul din Donbas, care continuă și azi. Prin urmare, Putin dă impresia clară că nu crede în destinul Ucrainei de stat suveran, așa cum se raporta URSS la Finalnda. Mai degrabă, scrie Financial Times, comportamentul Moscovei sugerează că se raportează la Ucraina ca la Polonia din secolul 18, când imperiul țarist exercita un control tot mai mare asupra politicii interne poloneze, până la partiția care șters statul central-european de pe harta Europei pentru mai bine de un secol.

O variantă a neutralității ucrainene poate exista, dar aceasta ar trebui stabilită prin condiții clare, și este greu de crezut deocamdată că ucrainenii ar fi de acord cu ele, după șapte ani în care Rusia a încercat să îi submineze, spune Financial Times. În plus, Moscova ar trebui să ofere garanții de securitate mai ferme decât cele din 1994 – pe care le-a semnat, apoi le-a încălcat – iar anexarea ilegală a Crimeei și ocupația de facto a Donbas-ului de către Rusia ar trebui să fie readuse și ele în discuție, mai scrie Financial Times.

„Finlandezii înțeleg că ce se întâmplă în Ucraina nu va rămâne valabil doar în Ucraina”

Nici finlandezii nu privesc cu ochi buni finlandizarea. „Pentru finlandezi, are o conotație negativă. Are legătură cu o perioadă dificilă din istoria țării”, a explicat pentru New York Times Mika Aaltola, directorul Institutului Finlandez pentru Afaceri Internaționale. Există o explicație. În vreme ce a evitat soarta vecinilor de la sud, Finlanda și-a primit independența la pachet cu o doză serioasă de autocenzură. Finlandezii spun că modelul i-a răsplătit pe politicienii care susțineau Moscova, i-a ostracizat pe cei care se temeau de influența Rusiei și a facilitat activitatea serviciilor secrete ruse în țara nordică, servicii care lucrau în colaborare cu elita finlandeză. Matti Hjerppe, un fost bibliotecar, a explicat că termenul îi provoacă o senzație de teamă, și asta pentru că în timpul Războiului Rece, autocenzura depășea coridoarele puterii și ajungea inclusiv în casele oamenilor. Hjerppe spune că în perioada respectivă avea o opinie negativă față de Moscova, dar era nevoit să o țină pentru el. Criticile la adresa Moscovei nu erau interzise, dar erau tabu. Mulți tineri ca el ar fi preferat să învețe engleza la școală, nu rusa. Aaltola, expertul în politică externă, nu crede că finlandizarea este oportună pentru Ucraina. Mai ales că, spune el, reintroducerea acestei soluții într-o altă țară aflată la granița cu Rusia ar putea să ducă la extinderea ei, inclusiv în Finalnda. „Finlandezii înțeleg că ce se întâmplă în Ucraina nu va rămâne valabil doar în Ucraina”, a spus el.


LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.