Vinerea ce a trecut, Rusia a solicitat convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru a acuza Statele Unite de finanțarea unui program de arme biologice pe teritoriul Ucrainei, relatează BBC. Acuzațiile au fost catalogate de ambasadoarea americană la ONU drept o nouă dezinformare prin care Kremlinul vrea să justifice lansarea proprie a unui posibil atac cu arme chimice asupra unor centre de populație din Ucraina.
În Ucraina, ca în alte multe țări, există laboratoare biologice, în care cercetătorii analizează agenții patogeni. Unii dintre ei prezintă un risc mare pentru populație în cazul unei contaminări externe și, din acest motiv, reprezentanții Organizației Mondiale pentru Sănătate au cerut Ministerului ucrainean al Sănătății să se ocupe de distrugerea probelor înainte ca laboratoarele să devină ținta rachetelor Rusiei, scrie BBC.
Dar care este diferența dintre arme biologice și arme chimice? Armele chimice reprezintă orice tip de muniție ori echipament de distrugere în masă încărcat cu toxine ori substanțe chimice care pot ataca organismul uman. Există diferite tipuri de toxine folosite în producerea armelor chimice. Unele sunt încărcate cu agenți de sufocare care atacă plămânii, cauzând moartea victimei prin înecare în propriile secreții respiratorii. Altele conțin agenți chimici vezicanți, ce ard pielea și orbesc victimele. Și, evident, există și agenți neurotoxici, deosebit de letali, care produc paralizia tuturor mușchilor.
Potrivit Convenției Armelor Chimice, acești agenți toxici nu pot fi utilizați în război. Din convenție face parte și Rusia, care susține că și-a distrus ultimele stocuri de arme chimice în 2017. Însă de atunci au existat cel puțin două atacuri cu neurotoxine instrumentate împotriva unor disidenți ai Kremlinului.
Moscova a trecut de ani buni linia roșie a armelor chimice
În martie 2018, un fost ofițer KGB a fost otrăvit împreună cu fiica sa în orășelul britanic Salisbury. Rusia a negat orice responsabilitate, iar guvernul de la Moscova a propus chiar 20 de teorii alternative cu privire la cine ar fi putut să-l atace pe Serghei Skripal cu neurotoxina Noviciok, dezvoltată de cercetătorii Uniunii Sovietice.
Însă anchetatorii britanici au stabilit că vinovați ar fi doi agenți ai Direcției Principale de Informații, serviciul militar de spionaj extern al Rusiei. Apoi, în august 2020, a venit rândul opozantului Alexei Navalnîi, care a scăpat cu viață după ce a fost otrăvit cu Noviciok într-un aeroport din Siberia. Ar putea Rusia să folosească arme chimice în Ucraina? Dacă rușii ar apela la arme chimice de distrugere în masă, probabil ar forța o implicare a Occidentului pentru protejarea civililor din Ucraina, scrie BBC.
Nu există nicio dovadă că utilizarea de arme chimice împotriva rebelilor sirieni a contribuit la victoria militară a regimului lui Bashar al-Assad, un aliat al Moscovei. Însă adevărul crunt este că utilizarea armelor chimice reprezintă o metodă eficientă de a distruge starea de spirit a celor care rezistă unui asediu îndelungat, așa cum s-a întâmplat în metropola siriană Alep.
Marea problemă este că granița este gri între cercetarea care-și propune să găsească metode de protecție împotriva unui anumit patogen și cea care vrea să folosească un virus ori bacterie ca armă împotriva unei populații civile. Asta s-a întâmplat chiar în laboratoarele Uniunii Sovietice. După căderea Cortinei de Fier, cercetătorii al căror rol era să verifice laboratoarele biologice ale fostului URSS au descoperit că sovieticii au desfășurat teste pe animale vii cu antrax și variolă și chiar au încărcat spori de antrax în rachete balistice intercontinentale îndreptate spre mari orașe ale Occidentului.
