Fostul președinte al României Ion Iliescu a împlinit joi 92 de ani. A fost în fruntea țării din 1989 până în 1996 și din 2000 până în 2004. În vremea lui, România a cunoscut o perioadă de tulburări sociale și o cădere permanentă economică, la care inflația continuă a dus la prăbușirea nivelului de trai al poporului. Ultima apariție publică a acestuia a fost în martie 2017, când s-a prezentat la Parchetul general în dosarul Revoluției, în care a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul a fost retrimis de Parchetul Militar pentru refacerea anchetei.
În ultimii ani și-a redus aparițiile publice. A fost spitalizat de câteva ori în ultimii 3 ani. În aprilie 2019, a fost operat de „ericardită lichidiană – tamponadă cardiacă”, la Institutul C.C. Iliescu din Capitală.
Fostul preşedinte a mai fost operat la inimă, fiindu-i montate câteva stenturi, una dintre operaţii fiind făcută la Paris în 2007. Din 2019 nu a mai fost văzut în public.
În rechizitoriul din dosarul Revoluţiei, în care Ion Iliescu și fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu au fost trimiși în judecată pentru crime împotriva umanităţii, apar mărturiile mai multor ofiţeri din Garnizoana Târgovişte, unde au fost judecați şi executați Nicolae și Elena Ceaușescu. Dosarul este acum la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care trebuie să excludă mai multe acte și zeci de declarații date de revoluționari, dar și relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale privind evenimentele din decembrie 1989.
În noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, definitiv, să retrimită dosarul Revoluției la Parchetul General, pentru a reface actul de acuzare, după ce anchetatorii exclud mai multe probe.
Procurorii trebuie să excludă din dosar actele intitulate „declaraţii”, ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale; rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora; sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989; punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989; documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN; „Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu; documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17-31 decembrie 1989. De asemenea, au fost excluse din materialul probator declaraţii date de zeci de persoane vătămate.
Dosarul Revoluţiei a fost trimis la ICCJ de procurorii militari în aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procurorii îi acuză pe fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, de infracţiuni contra umanităţii. Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.
Potrivit rechizitoriului, începând cu seara de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă activitate de inducere în eroare, prin diversiuni şi dezinformări. Prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice și ordine militare contradictorii, care au dus la moartea a 862 de revoluționari și rănirea altor 2.150, dar și la arestarea a sute de persoane.
Ancheta procurorilor militari a mai stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului Ceauşescu, printr-un proces penal simulat.
