Câte MiG 21 mai are România?

0
122

O aeronavă MiG 21 LanceR din dotarea Bazei 86 Aeriene, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, a pierdut legătura radio cu turnul de control, iar la ora 20.03 a dispărut de pe radar, într-o zonă cuprinsă între localitățile Cogealac si Gura Dobrogei. Elicopterul plecat în căutare a dispărut și el de pe radar. Cele două aeronave s-au prăbușit, a confirmat pentru HotNews.ro ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Cei șapte militari de la bordul elicopterului au murit. Inițial s-a comunicat că erau doar cinci militari în elicopter.

România are operaționale în momentul de față mai puțin de două escadrile complete de avioane de vânătoare MiG-21 LanceR, avioane pe care se bazează în prezent, împreună cu cele 17 avioane F-16 intrate recent în dotare, pentru misiunile proprii de poliție aeriană și de luptă. Pe aceste puține avioane rămase în uz – de origine sovietică, în serviciu de peste 40 de ani, modernizate între ’97 și 2002 – România se va baza încă cel puțin doi-trei ani și de acum încolo, chiar dacă sunt la finalul resursei lor de viață.

Avionul de vânătoare MiG-21 LanceR prăbușit în apropiere de Constanța în timpul unei misiuni de patrulare marchează al 20-lea accident aviatic cu acest tip de aparat din 1994 și până acum.

Câte avioane MiG-21 LanceR mai are România operaționale în prezent

Multă lume poate se întreabă câte astfel de aparate mai are Forțele Aeriene Române în uz și de ce mai sunt folosite astfel de aeronave vechi dacă România a cumpărat deja avioane F-16.

Numărul exact de avioane de vânătoare MiG-21 LanceR ce mai sunt încă în uzul Forțelor Aeriene Române e ținut confidențial, însă estimările neoficiale arată că în momentul de față Armata se bazează pe circa 30 de astfel de aparate, mai puțin de două escadrile complete [n.r. o escadrilă este formată din 16 aeronave].

În realitate însă, numărul avioanelor MiG 21 LanceR care chiar sunt funcționale și sunt folosite este și mai mic – undeva spre 24-26 de aeronave, precizau pentru HotNews.ro mai multe surse din domeniu în urmă cu câțiva ani, după un alt tragic accident.

În prezent, avioanele MiG-21 LanceR rămase în uz mai operează de pe două baze aeriene: la Câmpia Turzii și la Mihail Kogălniceanu (ca anexa la baza aeriană 86 de la Borcea). În trecut MiG-uri 21 mai erau staționate și la Bacău.

România a modernizat avioanele MiG 21 ca o măsură de tranziție, până când vom cumpăra avioane noi, dar achizițiile s-au tot lăsat așteptate

Avioanele MiG 21 au intrat în dotarea Forțelor Aeriene Române în anii ’60-’80, aproape 400 la număr. Ulterior, după căderea comunismului, Forțele Aeriene au decis modernizat a 111 de aeronave cu avionică nouă și sisteme care să fie compatibile NATO. Așa a aparut modelul LanceR, avioanele modernizate la acest standard intrând treptat în dotarea Forțelor Aeriene între 1997 și 2002.

Decizia de modernizare a o parte din avioanele MiG 21 din dotare a fost văzută ca o măsură de tranziție până când țara noastră își va permite să se doteze cu un avion de vânătoare multirol de generație nouă, lucru care a fost mereu amânat de mai toate guvernările ulterioare.

În total au fost trei versiuni ale MiG-ului modernizat – 71 de avioane Lancer A (pentru atac la sol), 14 avioane Lancer B (cu dublă comandă, folosite mai ales pentru instruirea piloților) și 26 de avioane Lancer C (varianta de atac aer-aer).

Toatele modelele Lancer A pentru atacul la sol au fost retrase treptat în urmă cu câțiva ani, iar dintre cele 26 de avioane tip LanceR C, 9 s-au prăbușit, fără să-l luăm încă în calcul și pe cel de miercuri.

Dintre cele 14 modelele LanceR B cu dublă comandă, două s-au pierdut în accidente, dar nu toate cele rămase mai sunt operaționale.

Astfel, doar și pe acest calcul sumar, reiese că numărul maxim de avioane MiG-21 Lancer C și Lancer B rămase oficial operaționale este de circa 30 de aeronave.

Trebuie de precizat că necesarul României pentru a-și desfășura singură misiunile de poliție aeriană și pentru a îndeplini cerințele de luptă – așa cum s-a angajat România la aderarea la NATO – este de 48 de aeronave.

MiG 21 LanceR B (dublă comandă) și Lancer C în fundal

România a cumpărat avioane F-16 dar târziu, și prea puține pentru a scoate din uz complet bătrânele MiGuri

Deși vorbim de avioane care au ajuns la limită cu resursa de viață, MiG-urile 21 din dotarea Forțelor Aeriene Române vor rămâne în uz încă cel puțin 2-3 ani de acum încolo, dacă nu chiar mai mult. Asta pentru că factorii de decizie din România nu au fost în stare să achiziționeze la timp noi avioane.

Cele 17 avioane F-16 cumpărate anii trecuți de la Portugalia au devenit cu adevărat operaționale abia recent, în ultimii ani, și constituie doar o escadrilă completă de luptă, insuficientă pentru a asigura permanența și timpul rapid de reacție pentru o apărare a întregului spațiu aerian al României.

Încă 32 de avioane F-16 din Norvegia, dar primele vor deveni operaționale la noi din 2023 în cel mai bun caz

România a anunțat la finalul anului trecut că va cumpăra de la Norvegia 32 de avioane de vânătoare F-16 pentru a-și înlocui bătrânele MiG-uri 21, o achiziție ce ar presupune aproape 350 de milioane de euro, însă un contract încă nu a fost semnat.

Avioanele F-16 din Norvegia au circa 40 de ani vechime și o resursă de zbor rămasă destul de mică, însă în prezent ele sunt într-o configurație superioară celor 17 pe care România le operează acum.

Marele avantaj îl reprezintă faptul că pe lângă cele 32 de avioane, România va cheltui circa 100 de milioane de euro pe echipamente noi și modernizarea avioanelor în țară, la Aerostar, centrul care se va ocupa de operațiunile de modernizare, mentenanță și reparații capitale pentru întreaga flotă de avioane F-16 ale României de acum încolo.

Deși Norvegia a scos din uz toate aeronavele F-16 pe care acum le-a înlocuit cu F-35, primele avioane F-16 pentru România ar putea ajunge abia la finele anului, în cel mai bun caz, după care operaționalizarea lor în cadrul Forțelor Aeriene Române s-ar putea face abia din 2023 în cel mai fericit scenariu.

Avion MiG 21 LanceR C la baza de la Mihail Kogălniceanu

Câte MiG-uri s-au prăbușit până acum în România

Din anul 1994, până în prezent, alte 19 aeronave de tip MiG-21 LanceR s-au prăbușit, iar acestea este cronologia indecentelor aviatice:

– 18 mai 1994 – Un avion MiG 21 s-a prăbuşit în timpul unui zbor de antrenament. În urma accidentului, pilotul a murit, iar avionul, aparţinând unităţii de aviaţie militară din Timişoara, a fost distrus.

– 14 octombrie 1994 – Un avion MiG 21 s-a prăbuşit, iar pilotul Adrian Truşcă şi-a pierdut viaţa. În urma anchetei s-a constatat că erorile pilotului au stat la baza accidentului.

– 27 iulie 1995 – Un avion MiG 21, de la UM 019051-Deveselu, s-a prăbuşit după aproximativ 15 minute de la decolare. Aparatul executa un zbor de cercetare meteo, combinat cu un exerciţiu de luptă ce simula trageri în ţinte terestre. În urma accidentului, şi-au pierdut viaţa ambii piloţi.

– 29 august 1995 – Un avion MiG-21 cu dublă comandă s-a prăbuşit pe aerodromul Giarmata, de lângă Timişoara. Cei doi piloţi au reuşit să se salveze prin catapultare.

– 22 mai 1997 – Un avion militar tip MiG 21, din dotarea unităţii militare de la Bacău, s-a prăbuşit în zona localităţii Pârjol, judeţul Bacău. Pilotul s-a salvat prin catapultare.

– 10 decembrie 1997 – Un avion tip MiG-21 cu dublă comandă s-a prăbuşit în timpul unui zbor de instrucţie, aparatul fiind distrus în urma impactului cu solul, însă piloţii s-au catapultat.

– 17 august 1999 – Un aparat cu dublă comandă al Bazei Aeriene 95 s-a prăbuşit în apropierea unităţii de aviaţie din Bacău. Cauza a constituit-o o eroare în tehnica pilotajului. Ambii piloţi s-au salvat prin catapultare. Avionul s-a prăbuşit imediat după decolare, la circa trei kilometri de capătul pistei.

– 13 iulie 2001 – Un aparat al SC Aerostar Bacău s-a prăbuşit într-o zonă muntoasă din dreptul localităţii Tazlăul Mare, iar pilotul a reuşit să se catapulteze. Comisia care a anchetat cauzele prăbuşirii avionului militar MIG 21 Lancer a exclus varianta erorii de pilotaj, concluzie la care anchetatorii au ajuns după decodarea cutiei negre a aparatului de zbor.

– 21 februarie 2002 – Un avion MiG 21 Lancer, cu simplă comandă, aparţinând Bazei 86 Aeriene Feteşti, s-a prăbuşit în lacul piscicol Iezer, din apropierea municipiului Călăraşi. Avionul a fost distrus, iar pilotul, Adrian Săvulescu, şi-a pierdut viaţa. Zborul se efectua în cadrul unui antrenament de strictă supraveghere. Accidentul a fost provocat de impactul cu o pasăre.

– 26 martie 2002 – Un aparat al Bazei Aeriene 71 s-a prăbuşit în apropiere de Turda, însă pilotul a reuşit să se salveze. Cauza a fost defectarea sistemului de alimentare cu combustibil a motorului.

– 23 octombrie 2002 – Un avion MiG 21 Lancer, care efectua un zbor de instrucţie în simplă comandă, s-a prăbuşit de la o înălţime de 30 de metri, la capătul pistei de decolare de pe aerodromul Unităţii de Aviaţie din Bacău. Pilotul avionului, care era singur la bord, a reuşit să se catapulteze înaintea impactului aparatului de zbor cu solul. Accidentul a fost provocat de impactul cu o pasăre.

– 26 septembrie 2003 – Un avion MiG 21 Lancer s-a prăbuşit în apropiere de Câmpia Turzii, iar pilotul, căpitanul comandor Sorin Popa, a murit, nereuşind să se catapulteze. Accidentul aviatic s-a produs pe un deal din vecinătatea comunei Viişoara. Aparatul de zbor aparţinea unităţii aviatice de la Luna şi executa un zbor de antrenament. Cauza a fost dezorientarea spaţială.

– 26 august 2004 – Două aeronave MiG 21 Lancer cu simplă comandă s-au ciocnit în zbor, la 20 de minute de la decolarea de pe aeroportul din Câmpia Turzii, piloţii reuşind să se catapulteze şi fiind recuperaţi. Cauza accidentului a fost reprezentată de o eroare umană, dar şi de condiţii meteo nefavorabile.

– 8 martie 2005 – Un avion MiG 21 Lancer cu simplă comandă aparţinând Bazei Aeriene 86 Feteşti s-a prăbuşit în zona localităţii Însurăţei, din judeţul Brăila. Pilotul s-a catapultat, supravieţuind accidentului, dar aparatul de zbor a fost distrus aproape în întregime. Accidentul a avut drept cauză probabilă pierderea stabilităţii aerodinamice a aeronavei prin acţionarea energică de către pilot a comenzilor, pentru asigurărea avantajului câştigării luptei aeriene.

– 22 noiembrie 2006 – O aeronavă MiG 21 Lancer s-a prăbuşit la Beliu, în judeţul Arad. Aeronava a funcţionat normal pe întreaga durată a zborului, de la decolare până la impactul cu solul. Comisia de investigare a apreciat că producerea catastrofei aeriene poate fi atribuită „instalării subite a pierderii de conştienţă a pilotului, indusă de unul de factorii de mediu sau de o afecţiune psiho-fizică pre-existentă în stare latentă”. Pilotul, care se afla singur în avion, a decedat.

-1 noiembrie 2010 – Un aparat se prăbuşeşte în apropiere de Câmpia Turzii. Doi piloţi militari îşi pierd viaţa.

– 12 iunie 2017 – Un MiG 21 Lancer s-a prăbuşit lângă localitatea constănţeană Nazarcea, pe un câmp, după ce pilotul s-a catapultat. Pilotul, Adrian Stancu, a scăpat cu viață. El a anunţat că avionul său are probleme majore la motor, în timpul manevrelor de aterizare.

– 7 iulie 2018 – Un MiG 21 Lancer, care participa la mitingul organizat cu prilejul Zilei Porţilor deschise de la Baza Aeriană Borcea, s-a prăbuşit în timpul demonstraţiei, în apropierea staţiei de taxare de la Feteşti. Pilotul, locotenent-comandorul Florin Rotaru, în vârstă de 36 de ani, a murit, după ce a refuzat să se catapulteze, el rămânând la manşă pentru a duce avionul cât mai departe de oamenii care participau la eveniment.

– 20 aprilie 2021 – Un avion militar MiG-21 LanceR care făcea un zbor de instrucție s-a prăbușit în județul Mureș, iar pilotul a reușit să se catapulteze.

Avioane MiG 21 LanceR C

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.