Postul Paştelui începe în data de 27 februarie şi are o durată de 40 de zile, până în data de 16 aprilie 2023, când credincioșii ortodocși sărbătoresc Învierea Domnului.
Postul Mare are origine apostolică, potrivit Sfinţilor Părinţi şi scriitori bisericeşti. Dar în primele secole, durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot. La Ierusalim, în secolul IV se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme se postea numai patruzeci de zile.
În secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic (325), Biserica de Răsărit a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şase săptămâni.
Pentru creștinii ortodocși, Postul Paștelui, cel mai aspru de peste an, reprezintă, în primul rând, evitarea tuturor alimentelor de origine animală, carne, lapte, ouă, brânză, dar și a vinului și uleiului, în unele zile. Dincolo de acest post „alimentar”, este esenţial ca fiecare să se îngrijească de suflet, prin rugăciune, milostenie, renunțare la pofte de tot felul și împăcare cu toţi cunoscuţii.
Postitorii adevăraţi ţin tot postul, iar cei care nu îşi pot permite acest lucru, fie din cauza unor probleme de sănătate, fie pentru că lucrează din greu, postesc prima şi ultima săptămână. Preoții consideră însă că fiecare creştin adevărat ar trebui să facă un pic de jertfă în această perioadă.
Este bine ca toţi cei care ţin post să se spovedească începând de la prima şi până la ultima săptămână din post şi să nu se lase pe ultima perioadă. Copiii până la şapte ani se pot împărtăşi tot timpul, fără spovedanie, însă când au împlinit şapte ani, este bine să fie duşi la spovedanie, pentru că ştiu să deosebească deja binele de rău.
În această perioadă, există două dezlegări la peşte: în 25 martie, de Buna Vestire, și de Florii, cu o săptămână înainte de Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.
Biserica Ortodoxă recomandă credincioşilor să se împărtăşească în fiecare din cele patru posturi mari de peste an sau măcar odată, în Postul Paştelui.
