MApN a anunțat că vrea să facă mai multe achiziții de armament, dar cât mai repede posibil. Vorbim despre pistoale mitralieră de 9mm pe care UM 02550 le cumpără din cauza situației existente în proximitatea granițelor.
MApN cumpără armament
Mai exact, unitatea militară în cauză a trimis chiar și o notă justificativă pentru motivarea accelerării procedurii de atribuire prin licitație restrânsă.
Astfel, în conformitate cu legile din România, UM 02550 are dreptul de a accelera această procedură prin reducerea perioadei cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare și data limită a candidaturilor, respectiv cea cuprinsă între transmiterea invitației de participare și data limită de depunere a ofertelor.
Concret, dacă vorbeam despre respectarea procedurilor normale, MApN-ul n-ar fi reușit să achiziționeze armamentul mai devreme de luna iunie. Cu toate acestea, noul calendar estimat și care se intenționează a se respecta este de 15 zile pentru etapa 1 și alte 10 zile pentru etapa a doua.
De remarcat că UM 02550 vrea să plătească nu mai puțin de 3.822.000 lei pentru pistoale mitralieră de calibru 9 mm, adică peste 760 de mii de euro.
De ce cumpără România pistoale mitralieră
Caracterul de urgență al achiziției este determinat pe de o parte de situația existentă în proximitatea granițelor României cu consecințe care vizează sporirea capacității de apărare a teritoriului național.
De asemenea, unitatea militară a transmis că încearcă să cumpere cât mai repede posibil armamentul și pentru că există deficiențe majore în înzestrarea cu astfel de produse, fapt care determină acțiuni imediate pentru reducerea substanțială a termenelor aferente etapelor procedurale. Au fost notate aici atât cele două etape, cât și timpul necesar evaluării ofertelor și a luării deciziilor interne.
Totodată, dotarea cu asemenea armament este imperios necesară, întrucât pistoalele mitralieră vor fi utilizate pentru îndeplinirea misiunilor specifice. UM 02550 a amintit aici de instrucție, participarea la exerciții naționale, dar și internaționale în colaborare cu partenerii strategici ai României.
Ce echipament militar are România
Vasile Dâncu, ministrul Apărării a explicat că, în prezent, România se află aproape patru mii de soldați din alianța NATO. Cu toții vor face parte din grupul de luptă care va fi înființat în țara noastră.
De altfel, chiar șeful MApN a explicat că România se află într-un amplu program de înzestrare continuă. În ultima perioadă, armata a cumpărat mai multe rachete Patriot și Himars .
„Avem în dotarea Armatei Române rachete Patriot și avem un program de înzestrare continuă. Avem baterii Patriot ale noastre. Avem și rachete Himars, din aceeași familie, care pot intercepta un atac cu rachete balistice”, a subliniat Vasile Dâncu la Antena 3.
„Ajutorul militar este şi el transmis către Ucraina de către NATO, un lucru, de altfel, foarte bun. Nu cred, însă, că este foarte bine să facem declaraţii publice îndelungate cu privire la ce face o ţară sau alta concret în acest domeniu”, a spus Iohannis, întrebat ce armament trimite România în Ucraina.
Ce se întâmplă cu fabricile de armament din țară
Înainte de 1989, industria de profil din România nu mai făcea față solicitărilor pentru export. Tocmai de aceea, comuniștii au început, în 1983, construcția a treu noi fabrici mecanice la Filiași, Băbeni și Drăgășani, fabrici care au început să producă imediat după finalizarea construcțiilor, începând din 1985.
În 1989, România comunistă era a opta țară, din lume, exportatoare de armament. După Revoluție, situația s-a mai schimbat și multe dintre companii au sfârșit închise.
De remarcat că ministerul Economiei a bugetat pentru 2022 o sumă record pentru industria de apărare. „Repornirea motoarelor industriei înseamnă profit pentru economia românească pe viitor. În plus, un plan pe termen lung integrat va presupune specializarea şi atragerea de forţă de muncă tânăr, în acest domeniu. Industria de apărare a fost de multe ori un sector lăsat în eşalonul doi. Trebuie să poziţionam industria de apăre acolo unde îi este locul: ca industrie strategică”, concluziona ministrul Florin Spătaru.
