România, veriga lipsă din autostrada Via Carpatia din flancul estic al NATO

0
176

Via Carpatia este un plan transnațional de construcție de autostrăzi. La el au aderat Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria în 2006. România, Bulgaria și Grecia s-au alăturat inițiativei în 2010. În unele țări sunt incluse și autostrăzi secundare cu ieșire la porturi.

Traseul din România se ramifică până la Constanța. În contextul noilor amenințări rusești, o autostradă care să unească multe din statele fostului bloc comunist ar accelera mobilitatea și ar ridica o baricadă împotriva tendințelor expansioniste ale Moscovei.

Este proiectul prin care șapte țări europene își doresc ca trei mări: Baltică, Egee și Neagră să fie unite printr-o autostradă, numită Via Carpatia. Aceasta ar trebui terminată în 2026, dar România nu își va respecta angajamentele. Este imposibil de finalizat autostrada Lugoj – Craiova – Calafat (260 km) și cel puțin 60 de kilometri din Autostrada Sibiu – Pitești (loturile 2, 3 și 4). Nici Polonia nu stă strălucit. Via Carpatia poloneză măsoară 718 km, din care numai 78 sunt terminați, 289 sunt în execuție și restul în pregătire.

Ungaria, cea mai pregătită

În schimb, Ungaria a anunțat că este aproape să finalizeze partea ei de autostradă din Via Carpatia. Odată cu finalizarea, în toamnă, a autostrăzii M30, care face legătura între autostrada M3 şi graniţa cu Slovacia, a luat naştere şi ultimul element maghiar al coridorului. 

În urma secţiunii nou construite între Miskolc şi Tornyosnémeti, de la Budapesta se poate ajunge pe autostradă până la Košice (Slovacia). Ungaria s-a achitat de toate sarcinile asumate cu cinci ani mai devreme decât termenul-limită al construcţiei întregii Via Carpatia, care este anul 2026.

România nu are nicio șansă să termine Via Carpatia în 2026 

În schimb, România este datoare, realizând, până acum, doar jumătate din
kilometri de autostradă asumați prin Via Carpatia. 

589 de kilometri de autostradă a realizat România din Via Carpatia: 

Arad – Timişoara – Lugoj. Este vorba de 67 kilometri de autostradă. 

⮕ Lugoj – Deva. Se circulă pe 90 de kilometri. Există o porțiune din lotul doi, de 9 kilometri, care nu a fost finalizată. Este vorba de celebrul tunel pentru urși. 

⮕ Deva – Sibiu. Sunt 120 km de autostradă finalizați. 

⮕ Piteşti – Bucureşti – Constanţa. Tronsonul Piteşti – Bucureşti, parte din Autostrada A1, a fost construit înainte de 1989, în lungime de 110 km. 

⮕ Autostrada Bucureşti – Constanţa A2, în lungime de 202 km, a fost finalizată în anul 2012. 

600 km din Via Carpatia lipsesc 

⮕ Oradea – Arad. Singura porțiune deschisă circulației este reprezentată de 3,5 km dinspre Arad spre DN7. Se mai lucrează la 18 km. Pe restul de 110 kilometri nu se lucrează.

Termenul de inaugurare – 2023 – nu este deci realist. Ar exista șanse ca autostrada să fie, totuși, terminată în 2026.

⮕  Sibiu – Pitești. Nu se circulă pe cei 110 km din autostradă. Cel mai devreme s-ar putea deschide traficul pe 13 km între Sibiu și Boița anul viitor sau în această toamnă.

Înainte de 2026, s-ar mai putea deschide doar lotul 5 unde lucrările au început de curând. 

⮕  Lugoj – Severin – Craiova – Calafat. Din cei 260 de km ai tronsonului se circulă doar pe 10,5 km, care fac legătura între şoseaua de centură a Lugojului cu A1.

Ea există în planuri din anul 2004, dar viitoarea autostradă nu are niciun constructor desemnat pe nicio porțiune. Nu are termen de finalizare.

Costurile estimate pentru realizarea acestui proiect depășesc 1,3 miliarde de euro. Este eligibil pentru a fi finanțat din fonduri europene. Nicio șansă să fie terminat până în 2026.

⮕ Autostrada de Centură București. Lucrările au început în partea de sud. Pe cele mai avansate tronsoane (de sub 20 de kilometri) s-a ajuns la un stadiu maxim de 30%.

Lucrările au început, timid, și în nord. Autostrada de Centură București este un proiect complet nou, are 120 km și ar trebui terminat în 2024.

Potrivit datelor oficiale de pe site-ul proiectului, România are nevoie de 11 miliarde de euro pentru terminarea sectoarelor lipsă. 

Ce a realizat Ungaria 

„Ungaria a reuşit să îşi dezvolte singură infrastructura proprie de transport – datorită muncii depuse de cetăţenii săi, bazându-se pe creşterea economică. În 2010, lungimea totală a reţelei interne de autostrăzi a fost de sub 1.300 de kilometri; acum, ea se apropie de 2.000 de kilometri”, a subliniat Tamás Schanda, secretar de stat în Ministerul Inovației şi Tehnologiei.

România are, în acest moment, aproximativ 950 de kilometri de autostradă. În 2021 s-au deschis traficului 52 de kilometri noi de drum rapid. Tot în 2021 s-au deschis șantiere pe aproape 180 de kilometri de autostrăzi sau drumuri expres noi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.