Trădează Viktor Orbán NATO?

0
116

Recentele declarații ale premierului ungar Viktor Orbán sugerează că acesta încearcă să pregătească publicul intern pentru eventualitatea unei potențiale retrageri a Ungariei din articolul 5 al Tratatului NATO, al solidarității membrilor, minimalizând importanța NATO în garantarea propriei securități a Ungariei, explică Daniel Hegedüs, bursier transatlantic la think-tank-ul american German Marshall Fund. Budapesta a susținut sancțiunile împotriva Rusiei, dar toate datele actuale arată că regimul Orban urmărește păstrarea celor mai bune legături posibile cu Kremlinul, chiar și în circumstanțele date, mai spune Hegedüs.

Daniel Hegedüs

Premierul maghiar Viktor Orbán s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin chiar la începutul lui februarie, într-un moment în care Washingtonul anunța că invazia Rusiei în Ucraina este iminentă. Cei doi au vorbit despre livrările de gaze rusești către Ungaria și în general au oferit noi dovezi ale relației amicale care i-a îngrijorat pe partenerii europeni și americani ai liderului de la Budapesta. În mai puțin de o lună, Viktor Orbán susținea însă cele mai dure sancțiuni europene împotriva Moscovei și condamna atacul Rusiei împotriva Ucrainei, determinându-i pe unii comentatori să se întrebe dacă premierul ungar s-a întors ferm alături de aliații săi occidentali.

Analistul Daniel Hegedüs, bursier transatlantic la think-tank-ul american German Marshall Fund, crede că Orban se află încă într-un joc de echilibru prelungit. „Se poate observa cu siguranță o schimbare în politica Ungariei față de Rusia, de la agresiunea rusă împotriva Ucrainei, din 24 februarie. Deși, de fapt, Ungaria nu a blocat niciodată sancțiunile UE împotriva Kremlinului, faptul că regimul premierului Orbán a fost gata să sprijine chiar și cele mai dure sancțiuni imediat după invazia lui Putin a fost totuși o evoluție surprinzătoare”, spune Hegedüs. Analistul crede că Orbán a simțit foarte bine că, de data aceasta, agresiunea rusă va uni statele membre ale UE și NATO și a dorit să evite o izolare completă în tabăra occidentală, inclusiv un potențial conflict cu Polonia, cel mai strategic aliat al lui Orbán în politica europeană. Cu toate acestea, spune Hegedüs, „schimbarea de politică externă a Ungariei este departe de a fi o întoarcere cu 180 de grade.

„Este încă un joc de echilibru prelungit. Ungaria refuză să ofere ajutor militar Ucrainei sau să permită utilizarea coridoarelor de transport maghiare în acest scop. Mass-media proguvernamentală maghiară este încă dominată de narațiuni favorabile Rusiei și de dezinformare. Iar premierul Orbán nu ratează niciodată ocazia de a sublinia importanța cooperării cu Rusia în viitor”, spune analistul.

Liderul Ungariei Viktor Orbán este un vechi apropiat și susținător al dictatorului rus Vladimir Putin

Luni, Ungaria a autorizat desfăşurarea de trupe ale NATO în vestul ţării şi tranzitarea teritoriului său de transporturi de arme către alte state membre ale NATO. Decretul semnat de premierul Viktor Orbán precizează însă că Ungaria nu permite ca transporturi cu arme letale să traverseze teritoriul ţării spre Ucraina.

„După război, Orbán va redeveni un susținător al relaxării sancțiunilor”

Întrebat cum s-ar putea raporta Viktor Orbán la Moscova după finalul războiului, Hegedüs indică spre comportamentul actual și trecut al liderului maghiar. „Cred că este prea devreme pentru a lua în considerare strategiile postbelice, deoarece nu putem exclude nici un conflict prelungit între Rusia și Ucraina, nici o potențială escaladare. Pe baza comportamentului său actual și a celui din ultimii 12 ani, premierul Orban va rămâne o sursă de nesiguranță în cadrul UE și NATO în ceea ce privește linia politică față de Rusia”, a avertizat analistul.

În vreme ce nu s-a opus prin veto prelungirii sancțiunilor impuse Rusiei după anexarea Crimeei, Viktor Orbán a insistat totuși în ultimii ani, în UE, pentru relaxarea acestor măsuri. Într-un interviu acordat zilele trecute postului public de radio, Orbán a vorbit și despre noile sancțiuni impuse Rusiei, spunând că acestea sunt o armă cu două tăișuri și că „statele cele mai apropiate de război vor suferi cel mai mult, mai ales statele baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România”.

Hegedüs crede că liderul de la Budapesta va insista pentru relaxarea acestor măsuri după eventualul final al conflictului. „După război, cel mai probabil, Orbán va redeveni un important susținător al relaxării sancțiunilor și va încerca să acționeze ca pod către Moscova, în speranța unor recompense economice practice, cum ar fi energia ieftină”, spune analistul.

„Orbán încă nu consideră Rusia ca fiind o potențială amenințare la adresa securității Ungariei”

În același interviu acordat zilele trecute, Viktor Orbán a făcut o serie de declarații interesante despre NATO, unde Ungaria este stat membru. Liderul maghiar a avertizat că NATO va proteja Ungaria „dacă noi suntem pregătiți să ne protejăm singuri”, scrie site-ul maghiar Hungary Today. De asemenea, a subliniat că Ungaria este suficient de puternică pentru a-și asigura securitatea chiar și fără aliați.

Harta centrului Europei

Hegedüs crede că aceste declarații conțin două mesaje importante. „În primul rând, Orbán nu consideră deocamdată Rusia ca fiind o potențială amenințare la adresa securității Ungariei”, spune el. „În al doilea rând, el încearcă să ofere o narațiune pentru publicul intern, în eventualitatea unei potențiale retrageri a Ungariei de la articolul 5 din Tratatul NATO, minimalizând importanța NATO în garantarea propriei securități a Ungariei”, explică analistul, cu referire la prevederea care spune că aliații vor proteja orice stat membru atacat. Hegedüs crede că „aparent, Orbán ar dori să păstreze ușa deschisă pentru un statut de neutralitate în cazul unor potențiale provocări sau agresiuni rusești împotriva statelor membre NATO, de exemplu, țările baltice”. Pentru a putea face acest lucru, el trebuie să convingă publicul maghiar că contribuția NATO este lipsită de importanță pentru apărarea Ungariei. Ceea ce, în mod evident, este un nonsens.

În așteptarea alegerilor

Cu războiul în minte, cetățenii maghiari se vor prezenta la urne pe 3 aprilie pentru un scrutin parlamentar crucial, în care alianța condusă de Fidesz, partidul de dreapta al lui Orbán, va fi înfruntată de o vastă coaliție eterogenă, formată din partide de la dreapta sau stânga scenei politice. Este greu de estimat deocamdată ce efect ar putea avea războiul asupra rezultatului alegerilor, în condițiile în care sondajele de opinie au arătat că scorul electoral ar putea fi unul strâns. Sondajele de opinie publică publicate în ultima săptămână sunt extrem de contradictorii în această privință, spune analistul. Unele dintre ele sugerează creșterea sprijinului popular pentru partidul aflat la guvernare, un efect deseori întâlnit în timpul crizelor.

„În schimb”, spune Hegedüs, „altele arată o percepție publică a războiului – cu Rusia ca agresor evident și necesitatea de a strânge rândurile UE și NATO – în conflict clar cu narațiunea și abordarea guvernului”. „De fapt, premierul Orbán nu poate admite că politica sa de 12 ani privind Rusia a fost o greșeală strategică uriașă, care a compromis grav securitatea națională și poziția internațională a Ungariei. Acesta este un motiv important pentru care trebuie să urmeze un joc echilibrat în ceea ce privește Rusia în perioada premergătoare alegerilor din 3 aprilie”, spune analistul.

„Scenariile HuExit nu au legătură cu realitatea”

Șanse mari sunt ca războiul să aibă efect inclusiv asupra relației complicate a Budapestei cu Bruxelles-ul. În prezent există o acțiune în justiție împotriva Ungariei, fondurile de redresare COVID sunt în așteptare și Budapesta s-ar putea aștepta chiar la sancțiuni financiare. Multe se vor schimba dacă alegerile vor fi câștigate de opoziție. Dar, chiar dacă Orbán va rămâne la guvernare, conflictul ar putea fi unul temperat, crede Hegedüs. „Necesitatea de a menține unitatea UE în privința Rusiei va transforma lupta pentru statul de drept cu Polonia și Ungaria într-un fel de «conflict înghețat». Și nicio tabără nu este interesată să încălzească acest conflict în acest moment. Intensitatea acțiunilor UE în privința statului de drept va fi cu siguranță mai mică decât ar fi fost în lipsa agresiunii rusești”, spune analistul. El nu se așteaptă la o escaladare uriașă între Bruxelles și regimul Orbán, în condițiile în care alegerile din 3 aprilie nu vor fi afectate de nereguli evidente și generalizate.

Hegedüs nu se așteaptă nici la concretizarea unor variante extreme vehiculate uneori voalat chiar de Orbán, cum ar fi ieșirea Ungariei din UE. „Cred că scenariile HuExit sunt departe de realitate și au fost întotdeauna. Premierul Orbán nu face decât să se joace cu această narațiune pentru a exercita o influență asupra partenerilor și instituțiilor UE, care nu se tem de nimic mai mult decât de o potențială dezintegrare suplimentară a Uniunii”, spune Hegedüs. „Parteneriatul cu Rusia și China nu a fost niciodată o alternativă strategică reală pentru Ungaria, atunci când vine vorba de comerț, investiții străine directe și transferuri financiare directe. În lumina conflictului recent, credibilitatea acestei alternative este și mai scăzută”, concluzionează el.





LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.