Pe măsură ce războiul din Ucraina avansează, românii par să fie din ce în ce mai îngrijorați pentru o posibilă escaladare a conflictului. Deși autoritățile române au dat asigurări că nu se pune problema unui conflict armat în interiorul granițelor noastre, acest scenariu, de neconceput în urmă cu două săptămâni, pare să prindă contur în mintea oamenilor. Și, cum încrederea în politicienii români este la cel mai mic nivel, nu e de mirare că oamenii preferă să fie prevăzători și să se gândească la cum ar putea pleca oriunde, pentru a se pune la adăpost. Iar cel mai sigur document de călătorie nu este cartea de identitate, ci pașaportul. Recentul incident cu ucrainienii blocați de autoritățile maghiare, care s-au trezit să ceară pașapoarte biometrice și acte speciale refugiaților, trebuie să-i fi convins o dată în plus pe români de necesitatea pașaportului. Incidentul unguresc a durat 6 ore interminabile, care s-au încheiat cu intervenția apăsată a părții române către Budapesta. Ungaria promisese liberă trecere refugiaților, după care a schimbat regulile în timpul jocului. Filorusul Viktor Orbán și-a dat încă o dată solidaritatea cu Putin pe față.
Birourile de eliberare a pașapoartelor din București primesc și cereri fără programare
Joi dimineața, în fața sediului din Plaza România a Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor, circa 25 de persoane așteptau să primească acordul ofițerului de serviciu pentru a putea intra în sala de așteptare.
„Cei cu programare să rămână în față, ceilalți să formeze o coadă în stânga intrării”, le spune angajatul de la serviciul pașapoarte. Evident, coada la „neprogramați” e cam de trei ori mai lungă decât cealaltă. Printre aceștia sunt și părinți cu copii mici, unii chiar în cărucior. Toți așteaptă, răbdători, să le vină rândul.
Solicitările pentru eliberarea de pașapoarte simple electronice au crescut cu 20-30% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cei de la biroul pașapoarte au reacționat imediat, prelungind programul până la orele 22 și ajutând bucureștenii să sară „peste rând”. Este prima dată, după izbucnirea epidemiei de COVID-19, când cei de la direcția pașapoarte acceptă cereri de eliberare fără programare online.
Mamă a doi copii: „E bine să fim pregătiți”
Cam aceeași poveste o întâlnim și la sediul din Park Lake, doar că acolo sunt deja aproape 100 de persoane. Coada de „neprogramați” se întinde până spre capătul culoarului care duce la zona comercială. Lucru explicabil prin faptul că aici se fac cereri de eliberarea a pașapoartelor atât pentru București cât și pentru Ilfov.
Mulți din cei prezenți se interesează dacă există vreo taxă de urgență, pentru ca documentele să fie gata mai repede. Acest lucru nu este posibil decât în situații deosebite, cum ar fi o urgență medicală. Rezervarea unor bilete de avion nu reprezintă o situație deosebită, ne explică un angajat al serviciului pașapoarte. Alina a venit cu soțul și cei doi copii, de 8, respectiv 14 ani, pentru a le reînnoi pașapoartele. Ea spune că nu-și face foarte multe probleme legate izbucnirea unui război în România, dar recunoaște că ia în calcul și această variantă.
„Este bine să fim pregătiți, nu se știe cum vor evolua lucrurile. Oricum aș fi venit să le schimb pașapoartele pentru a fi valabile la vară, chestia cu războiul a fost încă un imbold. Ni s-a spus că, din cauza aglomerației, pașapoartele vor fi gata abia în două săptămâni”, a explicat femeia.
E aproape imposibil să mai faci rezervări la cursele către Spania și Marea Britanie
Este foarte greu ca, în acest moment, să mai prinzi o programare online pentru luna martie. De asemenea, a devenit o problemă și rezervarea unui bilet de avion, mai ales pentru companiile low-cost care zboară în Marea Britanie, Spania sau Italia, destinații preferate de refugiații ucraineni care au intrat în România, în ultima săptămână.
Tot joi, mai multe case de schimb din București au rămas fără euro. În schimb, câteva bănci din România au introdus la schimb Grivna, moneda oficială a Ucrainei. Asta după ce, refugiați ajunși aici s-au plâns că nu au unde să schimbe banii cu care au venit din țara lor.
